Politică

Controversat lider Jobbik, despre revendicările UDMR: Maghiarii din Transilvania plătesc aceleaşi taxe ca românii

Ce spune un controversat lider Jobbik despre revendicările UDMR referitoare la folosirea limbii materne în administraţie şi adoptarea prin lege a zilei de 15 martie ca Ziua Maghiarilor din România?

István Szávay, membru al partidului de extremă dreapta Jobbik, care în 2016  a primit pentru trei ani interdicție de a intra pe teritoriul României, consideră că legile promovate de UDMR (adoptarea proiectului care prevede ca 15 martie să fie declarată Ziua Maghiarilor din România, extinderea folosirii limbii materne în administrație, precum și posibilitatea arborării steagului secuiesc)  reprezintă o „măsură naturală” faţă de comunitatea maghiară din România.

„Adoptarea acelor legi ar trimite un mesaj important. Maghiarii din România nu sunt un dușman, ci o națiune în curs de formare statală”, a declarat István Szávay pentru Q Magazine.


„Negocierile pentru obţinerea acestor drepturi vor demara din nou”, consideră deputatul Jobbik, care spune că drepturile comunității maghiare din România nu ar trebui să fie privite de autoritățile de la București ca fiind o concesie specială pe care o fac, ci ca o „măsură naturală” şi „evidentă”.

„De vreme ce maghiarii transilvăneni plătesc aceleași taxe ca românii transilvăneni, au dreptul să folosească liber limba maternă și simbolurile naționale”, consideră liderul Jobbik.


„Suntem conștienți de caracterul bizantin al politicii românești și sperăm că lărgirea drepturilor comunității maghiare nu va face parte dintr-o negociere politică lipsită de scrupule, deoarece în acest caz elita politică românească va sabota punerea lor în aplicare”, a mai declarat István Szávay pentru Q Magazine.

István Szávay a fost expulzat în martie 2014, sub indiciile temeinice ale Serviciului Român de Informații ca face parte dintr-o organizație extremistă (care ar aduce riscuri la adresa siguranței naționale).


Deputatul PSD de Cluj, Horia Nasra, consideră că obiectul acestor declaraţii sunt teme false.

“În ultimii doi ani, liderii Jobbik au deplasat discursul extremist, ultra naţionalist al Jobbik spre centru. Mă mir că revin cu declaraţii în politica din România a căror obiect sunt câteva teme false. Orice cetăţean român, indiferent de etnie, că este maghiar, rom, român sau turc, este interesat în primul rând de calitatea vieţii, de ce salariu are, de o modernizare a sistemului sanitar şi de posibilităţi mai generoase pentru copii în mediul educaţional. În niciun caz, nu este vreo prioritate pentru cineva din ţara asta discursul urii. Desigur că la 100 de ani de la Marea Unire, în 2018, cu siguranţă, astfel de discursuri vor continua, dar nu-şi găsesc sustenabilitate nici în decizia politică parlamentară, nici în voinţa de zi cu zi a unei comunităţi din România”, consideră Nasra.

abonare newsletter