Politică
Partidul România Unită, reacţie după rezoluţia despre autonomia maghiarilor din România
În 8 ianuarie, trei formaţiuni politice maghiare din România - UDMR, PCM, PPMT - au adoptat o declaraţie comună prin care au cerut autorităţilor române “autonomie regională pentru maghiarii din Ţinutul Secuiesc, autonomie adminsitrativă pentru localităţile unde populaţia maghiară este majoritară şi autonomie culturală pentru toţi maghiarii din România”.
Partidul România Unită (PRU) prin intermediul filialelor din Transilvania, consideră actul semnat la Cluj-Napoca “o provocare iresponsabilă la adresa poporului român, o gravă încălcare a Constituţiei României şi a legilor ţării şi lipsă de respect faţă de sărbătorirea a 100 de ani de la Marea Unire”.
“Solicităm instituţiilor abilitate ale statului român să ia toate măsurile necesare pentru respectarea legalităţii”, a declarat Alexandru Cordoş, preşedintele filialei judeţene Cluj a PRU.
“Declaraţia foloseşte o terminologie ambiguă şi redundantă susţinând recunoaşterea autonomiei teritoriale pentru aşa-zisul Ţinut Secuiesc concretizată ca o regiune autonomă în limitele sale istorice, înfiinţarea unui organism de decizie cu competenţe legislative şi executive, iar limba maghiară, în zonă, să aibă acelaşi statut ca şi al limbii române. Trecând peste anacronismul şi lipsa de funcţionalitate a unei astfel de forme de organizare adminstrative în secolul XXI, când argumentaţia regionalizării ţine de noţiuni precum subsidiaritatea, compatibiltatea economică zonală sau transferul de autoritate spre autonomiile locale comunitare şi nicidecum de dorinţa iresponsabilă de enclavizare etnică, întrebarea este ce formă să aibă acest Székelyföld? Se doreşte forma medivală de Scaune secuieşti unde să fie inclus şi Scaunul de Arieş, sau forma modernă, de la 1876 când Regatul Ungariei desfiinţeză privilegiile identitar-administrative ale secuilor şi pune bazele a patru comitate? Explicaţia care evidenţiază autonomia teritorială susţinută pe criterii etnice ca fiind unica modaliatate de prezervare a identităţii naţionale, este o gogoaşă iredentistă fără acoperire în realitate, secuii având acces la educaţie, cultură, informare, administraţie, în limba maternă”, se arată într-un comunicat de presă semnat de liderii PRU din Ardeal.
În ce priveşte autonomia culturală, liderii PRU spun că “maghiarii transilvăneni pot învăţa în limba maternă de la nivel preşcolar şi până la studiile post-universitare, au instituţii de cultură precum operă sau teatru dedicate exclusiv, media de diverse forme, în limba maghiară, nefiind supusă nici unui tip cenzură de către autorităţile centrale”.
„Nu înţelegem cum principiile care stau la baza Uniunii Europene, precum toleranţa, dialogul intercultural şi libera circulaţie, pot fi traduse în viaţă, atâta timp cât organizaţii politice precum UDMR, PPMT şi PCM îşi doresc izolare pe criterii etnice, un sistem economic autarhic şi o ignoranţă lingvistică, demnă de un ev mediu întunecat”, au mai declarat aceştia.
