Politică
Dana Gîrbovan, şefa Uniunii Judecătorilor, despre rezoluţia din PE: Un fel de ciorbă
Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, critică draftul rezoluţiei Parlamentului European privind România, precizând că "ni se cere o justiţie independentă cu jumătate de gură, fiind firesc ca aceasta să fie influenţată de servicii, prin protocoale".
"Rezoluţia Parlamentului European împotriva României, sub pretextul că apară statul de drept, desconsideră valorile cuprinse în convenţiile şi tratatele invocate în preambul, valori pe care s-a fondat Uniunea Europeană. În primul rând, acest document este unul "politic", după cum a spus şi preşedintele Comisiei LIBE din Parlamentul European, motiv pentru care trebuie citit în această cheie, a partizanatului diferitelor grupări politice europene, cu partide afiliate şi din România. Acest fapt explică probabil de ce documentul este un fel de ciorbă, în care fiecare grup politic european, împreună cu partidele lor aferente din România, şi-a introdus propriile slogane, pentru vădite motive electorale", a transmis, pe Facebook, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan.
Gîrbovan susţine că, potrivit draftului, Parlamentul European exprimă "îngrijorări" cu privire la însăşi acţiunea de legiferare, ceea ce contravine conceptului de stat de drept şi democraţie.
"Specific ordinii de drept, inclusiv în România, este că, din momentul în care un proiect de lege începe traseul în procedura legislativă în Parlament şi până când întră în vigoare, acesta parcurge un drum lung şi presărat cu filtre prin care opoziţia, puterea, ICCJ, Preşedintele, Avocatul Poporului, CCR să poată interveni pentru a corecta, modifica, îmbunătăţi orice text de lege ce încă nu a intrat în vigoare. Prin urmare, să te "îngrijorezi" cu privire la prevederi adoptate de Parlament, dar care NU au intrat în vigoare pentru că au fost declarate neconstituţionale de către CCR, fapt ce demonstrează că filtrele din procedura legislativă specifice statului de drept funcţionează, este pur şi simplu absurd şi demonstrează ignoranţa sau dispreţul respectivilor politicieni europeni pentru tot ce înseamnă, în fapt, procedura democratică de legiferare", arată preşedintele UNJR.
Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România evidenţiază faptul că documentul condamnă acţiuni care în acest moment sunt în plină anchetă penală, cum e intervenţia jandarmeriei din 10 august.
"Această acţiune face obiectul unei anchete penale în curs de desfăşurare, a cărei imparţialitate este esenţială inclusiv la nivel de aparenţă. Este de-a dreptul ipocrit şi contrar normelor statului de drept ca politicienii europeni să exprime concluzii ferme cu privire la fapte ce fac obiectul unei anchete penale nefinalizate, dar apoi să condamne şi să se îngrijoreze când politicieni de la Bucureşti fac acelaşi lucru cu alte anchete în curs. Ori le e permis tuturor politicienilor, indiferent că sunt de la Bucureşti sau Bruxelles, să facă declaraţii şi intervenţii cu privire la anchete în curs, ori nu le e", completează Gîrbovan.
Totodată, această rezoluţie cu pretenţii de apărare a statului de drept din România vorbeşte timid şi despre "pretinsa interferenţă [a SRI] în cadrul activităţilor sistemului judiciar român", spune şefa UNJR.
Preşedintele UNJR îi acuză pe politicienii de la Bruxelles că sunt preocupaţi de articole de lege ce nu au intrat în vigoare, dar nu scot un cuvânt despre doveditele protocoale secrete încheiate de justiţie cu Serviciul Român de Informaţii.
Rezoluţia privind situaţia sistemului judiciar din România şi respectarea statului de drept va fi votată, în Parlamentul European, în data de 14 noiembrie.
Potrivit draftului rezoluţiei Parlamentul European este profund îngrijorat cu privire la potenţialul de a submina independenţa sistemului judiciar. Sursa menţionată vorbeşte şi despre faptul că "APCE solicită României să respingă noile proiecte de legi care impun ONG-urilor obligaţii suplimentare de raportare financiară, să le modifice în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneţia şi cu OSCE / BIDDO şi să le supună unei largi consultări publice înainte de adoptare".
