Politică
Chimia neștiută dintre AUR și diaspora românească: „AUR permite acum canalizarea furiei”
La alegerile europarlamentare din mai 2019, USR-PLUS a primit 41% din voturile disporei românești, iar George Simion numai 3,2%. În schimb, în anul 2020, noul partid AUR a reușit să câștige 23% din voturi, în timp ce USR-PLUS a scăzut la numai 33%.
Chimia neștiută dintre AUR și diaspora românească: „AUR permite acum canalizarea furiei”
Diaspora românească a votat în proporție extrem de mare cu USR-PLUS la europarlamentarele din mai 2019, când partidul a primit 41% din voturi. Deși atunci George Simion a primit atunci numai 3,2% din voturi (participând individual), în decembrie 2020 voturile diaspora pentru noul partid AUR, condus de acesta, au ajuns la 23% din total.
În decembrie 2020, partidul USR-PLUS, care era considerat cu un an în urma un partid anti-sistem, a primit numai 33% din voturi.
În puțin timp, AUR a reușit să își creeze numeroase filiale în diaspora românească din Europa, iar voturile românilor din străinătate pentru acest partid să fie în creștere, potrivit ziaruldeiasi.ro.
În prezent, liderul George Simion este într-un turneu la comunitățile române din Europa. În acest context, jurnalistul Dan Radu a realizat un interviu cu Alexandru Cohal, specializat în sociolingvistică în Italia și cu expertiză în sociologia și antropologia migrației, cercetător la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași și vicepreședinte al Asociației pentru Dezvoltarea Moldovei, emigrant la rândul său, locuind peste 15 ani în Italia.
AUR, partidul care permite canalizarea furiei
Jurnalistul de la ziaruldeiasi.ro l-a întrebat pe specialist care ar putea fi resorturile psiho-sociale care pot determina un român din diaspora să adere la mesajul AUR.
„Din multe puncte de vedere, migrantul simte, cum simt şi românii din ţară, că AUR este noul USR. Ambele partide propuseseră, la începuturile lor, o schimbare radicală a modului de funcţionare a politicii (a se nota calificativul ‘radicală’) şi au întruchipat Speranţa (a se citi ‘revanşa’). Dacă în cazul USR votantul tipic avea educaţie medie, medie-înaltă, cu valori europene, democratice, în cazul AUR el are educaţie medie, medie-joasă, cu valori autohtone, conservatoare.
Ambele tipuri de votanţi români erau prezente în Occident şi înainte de 2019, primii activându-se la europarlamentarele din 2019, în timp ce votanţii AUR par a fi mai activi acum. De fapt, mulţi dintre simpatizanţii AUR de acum sunt oameni nemulțumiți de impactul USR asupra politicii din România, şi care îşi mută votul de la USR la AUR. Speranţa, pentru votantul AUR, e mai degrabă un soi de sperată revanşă ca răspuns la frustrarea de a nu fi reuşit – ca societate – nici un progres relevant în cei 30 de ani de capitalism.
După dezamăgirea USR, incapabil să răspundă problemelor pe care el însuși le evidențiase, AUR câștigă teren prin simplificarea problemei: prezentul fiind prea complex şi prea provocator, soluţia este trecutul (etnonaţionalismul românesc) iar aceasta ne va garanta şi viitorul. Nu știm cum va face asta dar nu mai contează. Important e că cineva (acum AUR) ne ascultă, ne înțelege anxietățile, ne consolează. Ne e frică, aşa că ne strângem în jurul familiilor (românilor), a limbii (românilor), a religiei (românilor) şi respingem tot vine din afară, chiar dacă ‘din afară’ ar putea veni ceva bun...”, a spus Alexandru Cohal.
Interviu realizat de Dan Radu.
Citește tot interviul pe ziaruldeiasi.ro.
Dan Radu este jurnalist cu o experiență de peste 30 de ani în media. A fost fondator al rețelei de ziare locale Monitorul, director la TVR Iași și publisher al rețelei de ziare locale a MediaPro.
CITEȘTE ȘI:
