Sănătate
Reforma în domeniul sănătății, prin modificarea legislației malpraxisului medical. „Cel mai mare bolnav al țării este sistemul de sănătate”
Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca a găzduit dezbaterea organizată de Colegiul Medicilor din România privind reforma din domeniul medical prin modificarea legislației privind tema greșelilor medicale.
Debzatere dedicată temei greșelilor medicale, organizată de Colegiul Medicilor din România la UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca/foto monitorulcj.ro
În cadrul conferinței au fost abordate teme legate de calitatea actului medical și a relației medic-pacient.
Astfel, una dintre acestea se referă la greșelile medicale, de la modul în care este percepută în general, greșeala în sistemul medical românesc, până la parcursul juridic pe care îl are la dispoziție un pacient care a avut de suferit în urma unei greșeli medicale.
Evenimentul organizat la Cluj, miercuri, de către Colegiul Medicilor din România (CMR) și găzduit de Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, se înscrie în seria de dezbateri inițiate în noiembrie 2022 și care au avut loc deja la București, Timișoara și Târgu-Mureș.
Dezbaterea a reunit experți din domeniul medical și juridic, alături de asociații de pacienți și a fost moderată de dr. Vlad Mixich, expert în politici de sănătate.
Abordarea greșelii medicale la nivel internațional
Tema greșelii medicale (malpraxisului) la nivel internațional, spre exemplu în SUA ori Europa (Franța) are în vedere în mod prioritar îndreptarea unei situații care a permis un caz de malpraxis. De obicei, aceste cauze sunt soluționate prin intermediul instanțelor civile, iar în situațiile cu adevărat grave, medicul poate fi lipsit de dreptul de liberă practică.
Experții care cercetează cazurile de malpraxis sunt specialiști independenți, cu expertiză medicală. În mod firesc, pacientul care a avut de suferit de pe urma unei greșeli medicale primește o reparație morală financiară.
Însă, rezoolvarea cazurilor de malpraxis prin intermediul instanțelor penale reprezintă mai degrabă o excepție.
În România, în schimb, în condițiile uei legislații medicale învechite (Legea 95/2006 privind reforma în domeniul Sănătății), soluționarea cazurilor de malpraxis se realizează, de obicei, pe calea instanțelor penale. Iar așa-numita despăgubire de care poate beneficia pacientul care a suferit de pe urma unei greșeli medicale se acordă cu întârziere de luni, adeseori de câțiva ani.
Tocmai pentru a îmbunătăți cadrul legislativ din domeniul medical, Colegiul Medicilor din România (CMR) a organizat la Cluj dezbaterea dedicată temei greșelilor medicale.
Abordarea greșelii medicale în România
Sancționarea severă a medicilor din România pentru greșelile medicale duce la subraportarea acestor greșeli, a arătat dr Andrei Nanu.
500 de cazuri de cercetare penală privind malpraxisul sunt înregistrate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, potrivit doctorului Nanu, șeful Disciplinei „Elemente juridice medicale și malpraxis” de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București.
În condițiile unei legislații punitive, în România se urmărește mai degrabă sancționarea penală a medicului care a greșit, iar nu eliminarea cauzelor care au dus la malpraxis și despăgubirea pacientului.
„Cel mai mare bolnav al țării este sistemul de sănătate” – a declarat Radu Câmpian, Președintele Colegiului Medicilor Stomatologi Cluj.
„Spre deosebire de alte țări europene unde există mecanisme eficiente de mediere și despăgubire rapidă a pacienților astfel încât există foarte puține procese penale intentate medicilor, pentru neglijență extremă, încălcarea cu bună știință a unor standarde de bună practică etc – în general greșeli foarte grave sau cu intenție - în România acțiunile intentate de pacienți în direcția răspunderii penale sunt mult mai frecvente.
Din păcate, această situație aduce cu sine numeroase consecințe negative asupra actului medical, exodul medicilor, practicarea pe scara largă a medicinei defensive, cu scăderea calității tratamentului pacienților cu risc înalt, creșterea costurilor medicale prin teste și consultații care nu sunt neapărat necesare, întârzierea actului medical, timp prețios pierdut.
Medicii ajung să ia anumite decizii medicale pentru a preveni eventuale conflicte litigioase. Este prin urmare necesară o schimbare în sistemul de gestionare a greșelilor medicale din România, prin introducerea unor mecanisme care să încurajeze recunoașterea greșelii și învățarea din greșeli dar și la nivel de reglementare”, consideră Prof. Dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România.
În cazul în care o greșeală medicală a cauzat o suferință sau un prejudiciu unui pacient, acesta are un drept incontestabil de a primi, într-un timp rezonabil, compensații financiare pentru repararea suferinței cauzate.
Din nefericire, sistemul legislativ românesc nu este unul perfect, și merită îmbunătățit pentru a optimiza timpii în care un pacient poate beneficia de așa-numita despăgubire în situația unei greșeli medicale constatate.
Colegiul Medicilor din România propune astfel o serie de modificări ce vin să îmbunătățească sistemul medical românesc și care reprezintă un punct de plecare pentru acest demers.
În acest sens, sunt necesare modificări legislative care să permită o soluționare mult mai rapidă a dosarelor de răspundere civilă în caz de malpraxis.
„În practica judiciară internațională este făcută, de exemplu, distincția dintre o greșeală involuntară și încălcarea conștientă, voluntară a normelor de bună practică medicală de către medic, rezultând forme diferite de răspundere juridică”, a arătat dr Andrei Nanu, șeful Disciplinei „Elemente juridice medicale și malpraxis” de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București.
Una dintre soluțiile propuse se referă la necesitatea înființării unui corp de experți medicali care să realizeze expertiza judiciară.
În scopul eficientizării mecanismului de răspundere civilă, reprezentanții Colegiului Medicilor au propus înființarea unui corp al experților medicali care să realizeze expertiza judiciară. Medici acreditați din toate specialitățile și care cunosc foarte bine practica medicală, aceștia vor oferi expertiză medicală instanțelor civile astfel încât să lămurească dacă este un caz de malpraxis sau nu. Spre deosebire de alte domenii unde expertiza judiciară este realizată de experți independenți acreditați, cea în domeniul malpraxisului este realizată acum de către serviciile de medicină legală la nivel teritorial și respectiv Institutul Național de Medicină Legală. Sistemul actual nu funcționează și există întârzieri care pot ajunge de la câteva luni la câțiva ani. În plus, practica CEDO a arătat că sistemul actual nu asigură independența expertizei judiciare în cauzele de malpraxis, sistemul de medicină legală fiind direct subordonat autorităților din domeniul sănătății.
De asemenea, o altă propunere discutată în cadrul dezbaterilor s-a referit la îmbunătățirea sistemului polițelor de asigurare pentru medici în caz de malpraxis astfel încât plata despăgubirilor materiale și morale pentru pacienții care au suferit prejudicii să fie preluată în mod real și efectiv de asigurători în temeiul poliței de malpraxis. În opinia reprezentanților CMR, polița pentru malpraxis ar trebui să fie similară polițelor RCA astfel încât asigurătorul să fie obligatoriu alături de medic în fața instanței civile iar polița să acopere cu adevărat riscul în caz de malpraxis. O astfel de schimbare ar putea duce la o eventuală creștere a primelor de asigurare pentru polițele de malpraxis, s-a subliniat în cadrul dezbaterilor, dar polița ar asigura o protecție reală medicilor, spre deosebire de situația actuală când se achită sume mici în schimbul cărora medicii nu beneficiază în mod real de nicio protecție.
Dezbaterile vor continua în luna februarie la Iași și Craiova. Colegiul Medicilor din România își exprimă speranța ca prin soluțiile identificate în cadrul evenimentului de la Cluj Napoca și în cele care vor urma să contribuie la o mai bună aliniere a sistemului medical românesc la practicile internaționale, creșterea calității actului medical și gradului de satisfacție a pacienților.
CITEȘTE ȘI:
