Sănătate
PRIMER, semnal de alarmă: „Revizuirea taxei claw-back, o tragedie pentru pacienți și un risc major pentru industria farmaceutică”
PRIMER – Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România, arată că revizuirea în sus a taxei claw-back, ca urmare a solicitărilor Comisiei Europene, reprezintă o reală tragedie pentru pacienții români și un risc major pentru viitorul industriei farmaceutice din România.
PRIMER, semnal de alarmă privind taxa claw-back. FOTO: Depositphotos.com
Comisiei Europene solicită anularea taxei clawback de 15% stabilită de Parlamentul României în 2020. Aceasta solicitare, dacă nu este abordată cu profesionalism de către Guvernul României, va genera discontinuități mult mai mari decât în prezent în aprovizionarea pacienților cu medicamente din producția internă, punând sub semnul întrebării continuarea activității majorității producătorilor de medicamente din țară, transmite Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER).
„Taxa clawback, o taxă pe venituri unică în industria de medicamente, este platită încă din 2011 de producători, în condițiile în care prețurile medicamentelor sunt impuse de Ministerul Sănătății, astfel încât nici o parte a taxei nu poate fi absorbită în prețul de vânzare al medicamentelor. Așadar, apare un fenomen pervers, medicamentele nu se pot scumpi, însa vor dispărea din piață, pentru că aplicarea unei taxe clawback în crestere va duce la prăbușirea rentabilității produselor farmaceutice iar producătorii nu vor avea altă soluție decât să le scoată din portofoliu. Acest fenomen a dus deja la retragerea multor produse din nomenclator și creează reale probleme pacienților în a-și asigura continuitatea la tratamente însă, în contextual actual, în care începând cu 2022 au crescut prețurile la materii prime, materiale și utilități, impactul va fi și mai dramatic”, transmit reprezentanții PRIMER.
Taxa claw-back, disproporționat de mare în România
Pentru comparatie, o taxă similară a fost introdusă doar recent în Ungaria, ca și o taxă de solidaritate, însă ea are o valoare de maximum 8% și doar pentru cifre de afaceri foarte mari. În România, producătorii plătesc taxa clawback de 15%, disproporționat de mare, taxa fiind la cel mai înalt nivel din UE, arată reprezentanții companiilor farmaceutice din România.
„Taxa clawback este motivul pentru care industria romanească de medicamente nu a înregistrat progrese semnificative în ultimii 10 ani, România devenind dependentă de importuri în proporție de 80%, iar efectele s-au văzut, inclusiv în problemele de aprovizionare cu medicamente specifice de sezon.
PRIMER face apel la Primul Ministru Nicolae Ciucă și la Ministrul Sănătății Alexandru Rafila să abordeze cu maximă prudență și profesionalism solicitarea Comisiei Europene, în contextul specific al problemelor pe care le au pacienții și industria din România. Luarea unei decizii de revizuire în sus a taxei clawback pentru fabricile de medicamente din țară, care produc medicamente generice, la prețuri accesibile, înseamnă compromiterea gravă a accesului pacienților la medicamente și un efect negativ asupra unui sector economic care are nevoie de sprijin și nu de măsuri fiscale împovărătoare”, mai transmit reprezenanții PRIMER.
CITEȘTE ȘI:
