Sănătate
Românii nu se tem de rujeolă, o boală extrem de contagioasă și mortală
Românii nu se tem de rujeolă, deși este o boală extrem de contagioasă (un singur pacient poate infecta alte 20 de persoane) și mortală (1 din 50 de copii riscă să moară, dar este fatală și pentru adulți).
Românii nu se tem de rujeolă, o boală extrem de contagioasă și mortală| Foto: depositphotos.com
Românii nu se tem de rujeolă, deși este o boală extrem de contagioasă (un singur pacient poate infecta alte 20 de persoane) și mortală (1 din 50 de copii riscă să moară, dar este fatală și pentru adulți), scrie PRESShub.ro
Neîncrederea în medici și autorități, în general, este mai puternică decât frica pierderii propriilor copii. Credința într-un mit fals, demontat de zeci de specialiști din întreaga lume, este mai solidă decât spaima de sechelele cu care poate rămâne un sugar bolnav de rujeolă, de la orbire până la dereglări ireversibile ale creierului.
PRESShub a discutat cu doctori, psihologi și sociologi, pentru a afla de ce nu se mai vaccinează românii cu un vaccin testat de 45 de ani și care și-a dovedit eficacitatea de-a lungul mai multor generații, inclusiv a celor care acum ezită să-și protejeze, la rândul lor, copiii.
Rujeola are risc de mortalitate incredibil de mare. Și nu doar în rândul copiilor. Din 2023 până în prezent, din cele 9.000 de persoane infectate, 9 au murit. Dintre morți, 60% au fost adulți, potrivit dr. Doina Azoicăi, președintele Comisiei de Epidemiologie din cadrul Ministerului Sănătății.
Cei mai afectați sunt copiii nevaccinați și adulții cu alte probleme medicale.
Primii doi copii care au murit în actualul val de epidemie de rujeolă (declarată ca atare în decembrie 2023 de Ministerul Sănătății și aflată în desfășurare n.red.) au fost sugari. Unul dintre ei avea doar șapte luni.
„Realitatea este că rujeola este o boală care are o mortalitate de până la 2%. Asta înseamnă că 1 din 50 de copii care se îmbolnăvesc riscă să moară.
Dacă scapă, există un risc să facă panencefalită sclerozată subacută. Nu este o boală ușoară, nu este o răceală. Este o boală severă”, ne-a explicat dr. Cristian Apetrei, profesor de Boli Infecțioase și Microbiologie, Universitatea din Pittsburg (SUA).
„De la enefalită rujeoloasă poți să mori, căci se produce o afectare pulmonară, așa-numita pneumonie cu celule gigant. Am avut noi un pacient internat, ventilat mecanic, nu putea respira, se chinuia ca un pește pe uscat.
Românii nu se tem de rujeolă. Și a izbucnit o epidemie
În ciuda acestor riscuri majore și a complicațiilor pe care le produce, rata de vaccinare în România a scăzut în ultimii zece ani cu mult sub nivelul minim de protecție, respectiv 94-95%.
Acoperirea vaccinală cu prima doză de ROR (vaccinul împotriva rujeolei, oreionului și rubeoloei) este, în prezent, de 78% la nivel național și de doar 62% pentru a doua doză.
Mult sub necesarul pentru a obține acea „imunitate de turmă”, despre care mulți au auzit pentru prima dată în timpul pandemiei de COVID-19.
În aceste condiții, Ministerul Sănătății a declarat epidemia națională de rujeolă la 5 decembrie 2023 și pentru a limita extinderea acesteia a implementat o serie de măsuri, printre care vaccinarea cu o doză suplimentară de vaccin ROR a copiilor cu vârsta cuprinsă între 9 și 11 luni, potrivit unui răspuns oferit PRESShub.
Aceasta nu este prima epidemie de rujeolă din România în ultimul deceniu. Un episod grav a avut loc între 2016 și 2019. Atunci, peste 18.700 de persoane (copii și adulți) au fost infectate, iar 64 au murit.
Pandemia de COVID-19 și numeroasele minciuni care s-au spus în cei trei ani au înrăutăți și mai tare situația.
Vaccinul nu provoacă autism. Este deja dovedit
Totuși, de la ce a pornit? De la concluzie falsă la care a ajuns un medic englez, Andrew Wakefield, în 1998.
„Un fals grosolan, încălcări multiple ale regulilor de etică medicală și științifică. Sigur, întotdeauna, ca la orice eveniment, există o minoritate care tinde să dea o interpretare alternativă.
Știm că pentru o minoritate, Wakefield este eroul anti sistem, care ar fi spus adevărul, în ciuda faptului că acele încălcări grosolane ale oricărei reguli au fost dovedite.
Au existat tot felul de luări de poziție, medical și judiciar.
Totuși, continuă să existe oameni care încă preferă să creadă că Wakefield a avut dreptate”, a explicat dr. Robert Ancuceanu, profesor în cadrul Facultăţii de Farmacie din Bucureşti, fost vicepreşedinte al Agenţie Naţionale a Medicamentului.
Deși falsul lui Wakefiel a apărut în 1998, a căpătat impact mondial, inclusiv în România, abia o dată cu dezvoltarea internetului și a rețelelor sociale.
„Au existat și înainte de internet idei antivacciniste și îmi aduc aminte de începutul anilor 2000, când am văzut în librării o carte cu un mesaj clar pe copertă, avea un subtitlu de genul «Pasteur, chimist, nu doctor».
Atunci, am fost aproape șocat, pentru că nu știam că există oameni care cred că vaccinurile fac rău”, a menționat doctorul Robert Ancuceanu.
Totuși, prima scădere a ratei de vaccinare cu ROR, un vaccin folosit în România încă din 1979, fără efecte secundare relevante, a apărut în 2004, potrivit prof. dr. Doina Azoicăi.
„În 2004, a venit acest fenomen de refuz la vaccinare, din cauza mitului lansat că vaccinul ROR produce autism”, a explicat președinta Comisiei de Epidemiologie din cadrul Ministerului Sănătății, pentru PRESShub.
Citește continuarea articolului pe PRESShub.ro
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: depositphotos.com
CITEȘTE ȘI:
