Sănătate

Sistemul medical românesc. Rețeaua sanitară se extinde însă diferențele dintre rural și urban se adâncesc continuu.

Sistemul medical românesc. Numărul medicilor din România este în creștere, însă diferențele dintre rural și urban se măresc, arată datele INS.

Sistemul medical românesc, cu diferențe notabile pe zona rural-urban | Foto: pixabay.com Sistemul medical românesc, cu diferențe notabile pe zona rural-urban | Foto: pixabay.com

 

 


În anul 2023, au funcţionat peste 67.000 de unităţi sanitare. Unui medic, inclusiv medic de familie, i-au revenit, în medie, 262 locuitori, faţă de 267 locuitori în anul 2022. Spitalele au tratat un număr de 3,7 milioane cazuri în regim de spitalizare continuă, cu 504.000 cazuri mai multe faţă de anul 2022, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

 


Numărul medicilor din România, în creștere

Numărul medicilor care profesau în România a fost în creștere în anul 2023, comparativ cu 2022.

Potrivit datelor INS, unui medic, inclusiv medic de familie, i-au revenit în 2023, în medie, 262 locuitori, faţă de 267 locuitori în 2022.


În România activau conform datelor INS:

  • 72.700 medici (inclusiv medici de familie), în creştere cu 1.400 faţă de anul 2022
  • 21.200 medici stomatologi, în scădere cu 0,2 mii faţă de anul 2022
  • 21.700 farmacişti, în scădere cu 0,9 mii faţă de anul precedent
  • 20.200 asistenţi medicali cu studii superioare, în creştere cu 1.300 faţă de 2022
  • 156.300 personal cu pregătire sanitară medie, în scădere cu 0,4 mii faţă de anul 2022
  • 76.300 personal sanitar auxiliar, în scădere cu 0,3 mii faţă de anul 2022.

Structura personalului sanitar a fost preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor fiind de 71%, de 66,5% în rândul medicilor stomatologi şi de 89,7% în rândul farmaciştilor.


În anul 2023, faţă de anul 2022, numărul de medici de familie a crescut cu 1.421, dintre aceştia, 97% fiind medici rezidenţi.

Specialităţile în care s-a înregistrat cel mai mare număr de medici au fost medicina de familie (12.471), medicina internă (3.259), ATI (3.218), pediatrie (3.178) şi medicina generală (3.028).


1Structura principalelor categorii de personal sanitar pe medii de rezidență, în anul 2023 | Sursa: INS

Statistica oficială arată că, în privinţa asistenţei medicale ambulatorie de specialitate, aceasta este asigurată prin unităţi specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale şi stomatologice, policlinicilor, centrelor de diagnostic şi tratament, unităţi care sunt situate, în majoritate, în mediul urban. Astfel, în timp ce, în anul 2023, în mediul urban au funcţionat 13.700 de cabinete medicale independente de specialitate, în rural, numărul acestora a fost de 17,3 ori mai mic (793 de cabinete). În consecinţă, raportat la populaţia după mediu de rezidenţă, numărul mediu de locuitori care a revenit unui astfel de cabinet medical a fost de 15,8 ori mai mare în mediul rural, în comparaţie cu situaţia din mediul urban.

Rețeaua sanitară se extinde

Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară a dispus, în anul 2023, de: 554 de spitale, faţă de 544 în 2022. Dintre acestea, 163 de unităţi sanitare (inclusiv unităţi asimilate spitalelor) ofereau numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii şi internare de zi (cu trei unităţi mai multe decât în 2022). 

Totodată, în 2022 existau peste 14.000 de cabinete medicale independente de specialitate (+744 față de 2022), aproximativ 17.000 de cabinete stomatologice independente (+605 față de 2022), peste 10.000 de cabinete de medicină de familie (-178).

Dintre cele 717 de spitale şi unităţi asimilate spitalelor care şi-au desfăşurat activitatea în anul 2023, numai 355 sunt unităţi medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 280 sunt unităţi medicale mici (cu mai puţin de 50 de paturi).

Reţeaua farmaceutică a furnizat servicii printr-un număr de circa 10.000 de farmacii, drogherii şi puncte farmaceutice, în creştere cu 92 de unităţi faţă de anul 2022, deservind, în medie, 1.910 locuitori.

Din punct de vedere al asigurării cu paturi, 91,3% din totalul paturilor pentru internare continuă şi pentru internare de zi au fost puse la dispoziţia populaţiei în spitalele mari (cu peste o sută de paturi fiecare).

Diferențe semificative între urban și rural

Datele INS arată că diferența între urban și rural continuă să se adâncească. În anul 2022, cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcţionat în mediul urban (6.200 cabinete), comparativ cu 4.100 cabinete în mediul rural. Unui cabinet de medicină de familie i-au revenit, în mediul rural, de 1,4 ori mai mulţi locuitori, comparativ cu un cabinet din mediul urban.

În mediul rural, unui medic de familie i-au revenit 2.304 de locuitori, comparativ cu 1.167 de locuitori la un medic de familie în mediul urban.

În acelaşi timp, în mediul rural, s-au consemnat 3.971 de locuitori la un medic stomatolog (faţă de 526 de locuitori la un medic stomatolog, la oraş), iar 2.713 de locuitori i-au revenit unui farmacist, în rural, comparativ cu 541 de locuitori la un farmacist din mediul urban. 

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Andrei, o victimă a sistemului? Deputatul Ungureanu acuză „erorile medicale grave” care i-au adus sfârșitul: „Sistemul dă vina pe mort!”

„Ocaua mică” a medicinii românești. Oamenii de rând mor în chinuri, pentru vedete plătim avioane! La propriu!!!

Ultimele Stiri
abonare newsletter