Sănătate
Testare la 30 de ani, șansă la viață. Cum previne Clujul cancerul care nu doare.
Cancerul gastric rămâne una dintre cele mai grave afecțiuni oncologice, iar prevenția joacă un rol esențial în reducerea numărului de cazuri. La Cluj-Napoca se desfășoară programul „TOGAS – în drumul spre screeningul gastric în Uniunea Europeană” în parteneriat cu UMF Cluj.
Testările au loc la Clinica Medicală 2 | Foto: Google Maps
Cancerul gastric rămâne una dintre cele mai grave afecțiuni oncologice, iar prevenția joacă un rol esențial în reducerea numărului de cazuri. În acest context, proiectul european TOGAS, derulat în 15 țări, își propune să identifice cea mai eficientă metodă de screening pentru fiecare stat.
În România, programul coordonat de specialiștii Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj, pune accent pe testarea și tratarea infecției cu Helicobacter pylori, principalul factor de risc pentru dezvoltarea bolii. De la lansarea programului, peste 250 de persoane au beneficiat de testare gratuită, iar rezultatele sunt încurajatoare.
Un milion de cazuri depistate anual
Anual în lume sunt peste un milion de cazuri și aproape 800.000 de decese. Având în vedere că populația îmbătrânește, se preconizează că numărul de cazuri noi va crește. Specialiștii estimează că numai în Europa numărul anual de cazuri noi de cancer gastric în 2040 să ajungă la 169.000, cu 124.000 de decese asociate.
Țările cu cea mai mare incidență sunt țările baltice, Portugalia și Slovenia. În plus, riscul de cancer variază între diferitele populații din aceeași țară. Populațiile de imigranți și cu un statut socio-economic inferior sunt printre cele cu cel mai ridicat risc.
În mod alarmant, o tendință de creștere a incidenței cancerului gastric a fost raportată la tineri, inclusiv în Suedia. Luând în considerare predicțiile de mai sus, un grup global de experți a subliniat deja din anul 2013 necesitatea implementării imediate a programelor de prevenire a cancerului gastric.
CITEȘTE ȘI:
EXCLUSIV. O tânără mămică din Mehedinți a primit la Cluj o nouă șansă la viață. Nadim Al Hajjar, şeful secției de Transplant Hepatic a IRGH: „Era în fază terminală”
O problemă majoră este lipsa unor programe de prevenție pentru depistarea precoce și prevenirea bolii. Cancerul gastric este de obicei detectat în stadiu avansat atunci când pacienții sunt supuși unor teste pentru a investiga simptomele asociate acestei afecțiuni. Acest lucru are ca rezultat un prognostic sumbru și rate de supraviețuire scăzute. În populațiile occidentale, ratele de supraviețuire la 5 ani sunt de până la 25-30%, iar în Europa chiar 19-30%.
Detectarea precoce este crucială în cazul cancerelor gastrice, pentru a facilita modalitățile de tratament minim invazive. Pe de altă parte, cea mai eficientă metodă de prevenție în cazul acestei patologii este eradicarea precoce a infecției stomacului cu bacteria Helicobacter pylori.
Obiectivele TOGAS: o abordare personalizată pentru fiecare țară
Proiectul TOGAS este un efort european major, desfășurat în 17 țări, pentru a determina cea mai potrivită metodă de screening pentru fiecare stat în parte. În România, cercetătorii din Cluj-Napoca analizează eficiența testării și tratării infecției cu Helicobacter pylori ca strategie de prevenție primară împotriva cancerului gastric.
Dr. Radu Fărcaș, unul dintre medicii coordonatori, a explicat reporterilor monitorulcj.ro raționamentul din spatele selecției grupei de vârstă 30-34 de ani pentru screening.
„Grupa de vârstă a fost aleasă pentru că la pacienții care dobândesc infecția cu Helicobacter pylorii în copilărie, aceasta se dobândește prin mecanism fecal-oral, adică de obicei din alimente nespălate sau de suprafețe nespălate.Dacă o dobândești în copilărie, primele modificări de displazie apar în jurul vârstei de 40 de ani. Se dorește depistarea infecției înainte ca această etapă de displazie și de modificări care nu mai sunt reversibile să apară”, a declarat Radu Farcaș.
Provocările implementării programului de screening
Unul dintre principalele obstacole întâlnite în implementarea programului a fost metoda inițială de selecție a participanților, bazată pe invitațiile trimise de medicii de familie.
CITEȘTE ȘI:
Proiect european pentru screeningul cancerului gastric în parteneriat cu UMF Cluj: „Anual 4.000 de români sunt diagnosticați”
„Inițial noi făceam invitații sigur, adică făceam doar pe bază de invitații de la medicii de familie. Această metodă pe bază de invitații e o provocare de-a dreptul, mai ales în Cluj-Napoca, unde medicii de familie sunt foarte, foarte ocupați, au foarte mulți pacienți și metodele astea pe bază de invitații sunt mai greu accesibile. Și astfel am hotărât să extindem invitațiile tuturor voluntarilor care sigur doresc să participe. Aproximativ din luna octombrie am extins invitațiile, am promovat pe pagina noastră de Facebook și Instagram.(2:49) Pacienții au primit foarte bine acest program, foarte mulți au venit încântați de oportunitatea de a se testa gratuit. Foarte mulți sunt fericiți că se și vindecă odată ce le prescriem tratamentul. E o chestie pe care probabil nu s-ar fi testat niciodată pentru Helicobacter, pentru că nu e un lucru așa de promovat, dar chiar avem un feedback foarte bun și răspunsurile la tratament ale pacienților au fost foarte, foarte bune”, explică dr. Fărcaș.
Rezultatele au fost promițătoare: de la lansarea programului, aproximativ 250 de persoane au fost testate, iar obiectivul este atingerea a 1.000 de participanți. Rata de eradicare a infecției în rândul pacienților tratați este de aproape 98%, un succes notabil.
Screening gratuit și accesibil pentru populație
Testările se desfășoară gratuit la Clinica Medicală 2 din Cluj-Napoca, iar pacienții se pot înscrie prin rețelele sociale sau WhatsApp. Procesul presupune inițial recoltarea unei probe de sânge, urmată de un test respirator pentru confirmarea infecției la pacienții cu rezultat pozitiv. Tratamentul este compensat în proporție de 75% prin rețetă eliberată în ambulator.
Factori de risc și perspective pe termen lung
Stilul de viață joacă un rol esențial în dezvoltarea cancerului gastric.
„Ne ajută ca strategii de prevenție să evităm fumatul. Încă nici nu se cunoaște exact magnitudinea la care dieta asta, pe care o abordăm în ultimii 30 de ani de tip fast food, o are asupra cancerului gastric. Ceea ce știm e că în cancerul de colon sunt tot mai dese cazurile de cancer de colon la pacienți mai tineri. De exemplu, în cancerul de colon se indica până acum câțiva ani să faci colonoscopie ca screening în jurul vârstei de 50 de ani. Acum tot mai des vedem cazuri de pacienți cu polimar sau cu cancer chiar și în jurul vârstei de 35-40 de ani. Cu siguranță o să vedem în următoarea perioadă magnitudinea pe care o are și la nivelul cancerului gastric. Cu toate că în Europa prevalența în scădere și incidența în scădere, numărul total de cazuri e în creștere pentru că populația e în creștere. Și atunci, cu siguranță e o problemă de sănătate publică destul de importantă. Și din cancerul gastric e, să zicem așa, mai păcătos ca alte tipuri de cancer pentru că doar foarte tardiv dă simptome. În stadii foarte avansate dă durere, greață, vărsături, simptome de hemoragie, doar foarte tardiv”, subliniază dr. Fărcaș.
Pe termen lung, rezultatele proiectului TOGAS vor contribui la dezvoltarea unor noi ghiduri terapeutice pentru tratarea infecției cu Helicobacter pylori, în colaborare cu Ministerul Sănătății. Unul dintre obiective este optimizarea tratamentelor, având în vedere rezistența crescută la antibiotice observată la pacienți.
„Dorim să stabilim recomandări mai eficiente pentru eradicarea infecției și să evaluăm impactul pe termen lung al screening-ului asupra incidenței cancerului gastric”, concluzionează dr. Fărcaș.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
