Sănătate
Programele publice de promovare a sănătăţii, subfinanţate şi slab dezvoltate. Număr redus de consultații preventive și birocrație excesivă.
Situație îngrijorătoare în sistemul medical românesc. Programele publice de promovare a sănătății sunt subfinanțate și slab dezvoltate, iar evaluarea riscului oncologic în asistența medicală primară este insuficientă, din cauza numărului mic de consultații preventive.
Situație îngrijorătoare în sistemul medical românesc|Foto: pexels.com
Potrivit unei analize publicate miercuri cu privire la distribuția actuală a resurselor și a principalelor provocări din sistemul oncologic românesc, testarea sistematică a persoanelor asimptomatice și depistarea precoce sunt subdezvoltate, pe fondul lipsei cvasitotale a programelor naționale de screening populațional.
„La inițierea acestei analize am pornit de la realitatea cu care se confundă sistemul de sănătate, cât și de la o perspectivă societară și o anumită perspectivă macroeconomică. (...) Am încercat să avem o analiză tehnică supra documentelor strategice”, a declarat expertul în sănătate publică Adrian Pană, citat de Agerpres.ro
Număr redus de consultații preventive, birocrație excesivă și pacienți plimbați prin spitale
Conform raportului cu privire la eficientizarea resurselor în oncologie, sistemul medical românesc se confruntă cu deficiențe majore.
CITEȘTE ȘI:
Canabisul medicinal, imposibil de legalizat în România. Emanuel Ungureanu: „În alte țări se poate, mai puțin la noi din cauza inerției Ministerului Sănătății”.
Astfel, pachetele de servicii sunt fragmentate, sumele alocate la nivel național și județean fiind greu accesibile. În același timp, unele servicii sunt dezvoltate incomplet la nivel național, între acestea fiind promovarea sănătății, screening populațional, testarea genetică, radioterapia, serviciile paliative, în timp ce altele înregistrează o acoperire neuniformă la nivel interjudețean - administrarea chimioterapiei și monitorizarea radioterapiei, medicii specialiști fiind distribuiți dezechilibrat la nivel teritorial.
Acestea sunt doar unele dintre concluziile analizei care semnalează că birocrația este una excesivă, pacientul pierde cel mai mult timp în etapa de obținere a diagnosticului și totodată că există zone lipsite de medici și cu populație neasigurată.
Recomandări pentru creșterea prevenției în cazul afecțiunilor oncologice
Raportul conţine o serie de recomandări pentru îmbunătățirea accesului pacienților la serviciile medicale și creșterea gradului de prevenție în cazul afecțiunilor oncologice.
CITEȘTE ȘI:
Peste 11.000 de români, diagnosticați anual cu cancer pulmonar. Creștere alarmantă cu 17% a cazurilor noi de afecțiuni oncologice pulmonare în rândul femeilor din România.
Printre principalele recomandări se înscriu:
*îmbunătățirea managementului bugetar al Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS),
*revizuirea listei consultațiilor decontate prin tarif pe serviciu în asistență medicală primară,
*stabilirea plafonului anual de contractare a medicamentelor condiționate printr-un mecanism de dialog între CNAS, Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor, luând în considerare valoarea contractuală a terapiilor care se află deja în contracte cost-volum/cost-volum-rezultat, precum și a celor care au primit deciziile de includere condiționată, dar nu au făcut încă obiectul negocierii.
Potrivit lui Adrian Pană, expert în sănătate publică, problema majoră nu rezidă în faptul că nu avem servicii de sănătate, ci în coordonarea serviciilor.
Între recomandările pe termen mediu se află majorarea resurselor financiare alocate îngrijirilor oncologice și integrarea viitoarelor programe de screening populațional în pachetul de servicii de bază și pachetul minimal de servicii.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
