Sănătate

Orașul care ne îmbolnăvește

Cum să ne luptăm cu stresul și cum să facem față grijilor cotidiene care sunt parcă mai copleșitoare într-un oraș mare cum este și municipiul Cluj-Napoca? Psihologii ne dau o mână de ajutor și ne arată cum să preîntâmpinăm stresul la locul de muncă și în viața de zi cu zi.

Stresul face parte, vrem sau nu vrem, din viaţa noastră de zi cu zi. Cum nu poate fi evitat sau eliminat, specialiștii atrag atenția că există în schimb, tehnici prin care ne putem pregăti să îl preîntîmpinăm.

Psihologii clujeni avertizează astfel că informarea şi pregătirea pot fi principala armă împotriva stresului. Aceasta ar fi prima recomandare. Abia apoi, în condițiile în care “ne lasă nervii”, trebuie să apelăm la specialiști.

Românii, stresați indiferent de vârstă

Statisticile au arătat, nu o dată, că românii stau foarte prost la capitolul stres. De la tineri până la vârstnici - toți sunt stresaţi, într- o mai mare sau mai mică măsură,  mai ales într-un oraș mare cum este și municipiul Cluj-Napoca.

Cei mai mulți dintre clujenii cu care reporterii Monitorul de Cluj au stat de vorbă s-au plâns de aceleași lucruri: locul de muncă stresant sau cursurile solicitante de la facultate. Astfel, celebrul dicton "munca înseamnă sănătate" nu pare a fi întotdeauna valabil.  

O tânără ne spune: “sunt stresată în majoritatea timpului, am cursuri de dimineața până seara, mult de învăţat și nu îmi permit să trec de la buget la taxă”. (Ligia Muntean,studentă la Medicină Veterinară, anul I).

O altă tânără se plânge de locul stresant de muncă, la care nu poate renunța pentru că are nevoie de bani.  Lucrează la un fast-food și se plânge că toată povara cade pe umerii săi. “Chiar dacă încerc să nu îmi fac griji la locul de muncă, nu reușesc. Este foarte mult de muncă și toată povara cade pe umerii mei. Nu pot renunța la acest job, din motive financiare”. (Teodora Căliman, 34 ani)

Ce recomandă specialiștii

Astfel, psihologii arată că teoretic, orice eveniment, oricât de lipsit de importanță ar părea, poate fi considerat de către cineva ca fiind un stresor care poate duce la reacții extreme. “Atunci când şeful a ţipat la mine am început să plâng”, “Când am văzut subiectele la matematică, m-am blocat”, “După ce am fost concediat, am început să beau”, sunt doar câteva exemple de reacţii ale oamenilor la evenimentele pe care le consideră că fiind stresante.

Programul încărcat, solicitările oraşului mare, agitaţia, sunt percepute ca fiind stresante, atât de către adulţi, cât şi de către copii şi tineri. Mergem la şcoală, la serviciu, unde cerinţele şi presiunea socială sunt tot mai ridicate, arată Ioana Savuli, psihoterapeut autonom în psihoterapii cognitive şi comportamentale.

“Informarea și pregătirea în lupta cu stresul este în mare măsură responsabilitatea noastră şi de aceea ar fi de dorit să cunoaştem şi să aplicăm cât mai multe strategii prin care să facem faţă cu brio vieţii şi provocărilor ei zilnice, chiar dacă acestea sunt percepute ca fiind solicitante şi stresante, iar dacă simţim că nu facem faţă stresului zilnic să nu ezităm să ne adresăm specialiştilor care ne pot ajuta în acest sens”, mai explică psihologul clujean.

De asemenea, specialiştii au descoperit că înlocuirea gândirii nesănătoase cu un mod de gândire sănătos, funcţional, flexibil care să ducă la emoţii şi comportamente funcţionale este fundamental pentru sănătatea fiecăruia dintre noi.

Text scris de Bianca Bănățan, studentă în Anul I la Jurnalism, FSPAC, UBB Cluj