Sănătate

Negocieri eşuate la Ministerul Sănătăţii pe tema gărzilor suplimentare. Chirurg clujean: O ţară de tâmpiţi de doctori facem muncă benevol

Reprezentanţii Federaţiei Sindicale Hipocrat au discutat miercuri cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii în privinţa gărzilor suplimentare din spitale, care de la 1 august ar trebui să fie realizate în baza unui contract, însă în urma negocierilor nu s-a ajuns la nicio concluzie. Potrivit unui studiu, 76% din medicii români spun că muncesc de gardă şi 36 de ore în continuu, ceea ce duce la o oboseală cruntă şi la scăderea calităţii serviciilor medicale.

Negocierile dintre sindicate şi reprezentanţii Ministerului Sănătăţii în legătură cu semnarea contractelor privind gărzile suplimentare efectuate în spitale nu au ajuns la nicio concluzie, iar de la 1 august, sistemul s-ar putea confrunta cu o criză acută de personal medical în spitale, dacă medicii refuză să semneze contractul.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii, Laurenţiu Colintineanu, a declarat, miercuri, în urma discuţiilor, că se face tot posibilul să se ajungă la o soluţie.

„Am avut o discuţie care din punctul tuturor de vedere cred că a fost constructivă. S-au discutat propuneri şi sugestii concrete făcute de reprezentanţii medicilor, urmează să anunţăm în cursul zilei de miercuri calendarul următoarelor întâlniri, ne străduim să rezolvăm problema. Ministerul Sănătăţii este ferm de părere că situaţia nu este normală şi că trebuie să se ajungă la o soluţie pentru a face sistemul de gărzi suplimentare funcţional şi la parametri care să asigure satisfacţia medicilor. În momentul în care vom avea toate propunerile de modificare a unor acte normative, le vom comunica sindicatelor şi opiniei publice. Lucrăm cu motoarele turate la maximum ca să rezolvăm problema”, a declarat Colintineanu.

Medicul chirurg Manuel Chira de la Institutul Inimii Niculae Stăncioiu Cluj-Napoca spune că nu va semna contractul de muncă.

“E aceeaşi problemă în toată ţara. Eu personal nu o să semnez contractul de muncă până nu îmi face un contract individual de muncă pentru gărzile prestate pe care oricum nu iau bani pe ele. Toţi colegii mei sunt în aceeaşi situaţie. Mai ales în clinicile mari unde se fac gărzi e aceeaşi problemă. O grămadă de doctori au plecat şi am rămas puţini, au mai plecat şi în privat şi facem la gărzi de ne zăpăcim. Eu am 54 de ani. Vine o vârstă de la care nu mai poţi face gărzi. Ai o vârstă biologică. La vârsta noastră, dacă operezi o noapte întreagă, pe urmă trei zile trebuie să te refaci. Noi suntem obligaţi prin contractul de muncă să facem o gardă pe lună. Programul de muncă este de 8 ore, dar noi, la medici, e socotit de la 8 la 14.00 şi o oră de contravizită. Acea oră pe zi care rămâne, sunt 20 de zile lucrătoare, 21 într-o lună, se adună de o gardă. Nici măcat de o gardă întreagă că 24 de ore e o gardă întreagă. Se adună 21-22 de ore. Faci o gardă. Restul gărzilor noi, practic, le facem benevol”, spune Chira.

Chirurgul clujean spune că de-a lungul timpului a făcut şi 15 zile de gardă într-o lună.

“Sigur că suntem plătiţi, dar suntem plătiţi foarte prost. Nu suntem plătiţi cu orele suplimentare, nu suntem plătiţi cu sporul de sală de operaţie, nu suntem plătiţi pe gărzi cum suntem plătiţi pe contractul de muncă. Ni se reţine de pe ele şomaj, ni se reţine pensie, dar la calculul pensiilor aceste gărzi pe care le facem noi în plus nu sunt calculate. Statul ne ia dar nu ne dă înapoi pe orele de muncă de gardă. Noi, practic, o ţară întreagă de tâmpiţi de doctori, facem muncă benevol. Nu avem nicio zi liberă după gardă. Eu am făcut 4-5 gărzi într-o lună, dar sunt colegi mai tineri care au făcut şi 8 gărzi într-o lună. Când am fost mai tânăr am făcut inclusiv 15 zile de gardă pe lună o perioadă de 6 sau 8 luni. De atunci am nişte sechele înfiorătoare vis a vis de gardă pentru că vă daţi seama 8 luni de zile tot a doua zi să fii în spital. Noi nu avem liber după gardă, poţi să operezi toată noaptea şi eu dacă a doua am pe program «program cronic», deci operaţie cronică trebuie să rămân în continuarea programului să-mi fac operaţia”, a mai precizat Manuel Chira.

Monica Costin, directorul de îngrijiri medicale în cadru Spitalului Judeţean Clinic de Urgenţă Cluj, spune că nu au fost înregistrate plângeri din partea doctorilor legate de orele de gardă, cu toate că există medici care rămân mai bine de 24 de ore în cadrul spitalului. Costin recunoaşte că secţia cu cele mai mari probleme în stabilirea gărzilor este la Terapie Intensivă, din cauza lipsei de personal sau al refuzului medicilor de a face mai multe gărzi.

Peste 2.700 de medici au anunţat că nu mai vor să efectueze gărzi suplimentare de la 1 august, dată la care gărzile efectuate de personalul medical în afara programului de lucru vor fi făcute pe baza unui contract.