Sănătate

#Colectiv: Infecţiile nosocomiale rămân în spitale. Datele care arată dezastrul de la Cluj

La doi ani de la tragedia în urma căreia mai mulţi tineri au scăpat din incendiul din Colectiv, dar nu au reuşit să supravieţuiască bacteriilor din spitalele româneşti, infecţiile nosocomiale se găsesc, în continuare, în unităţile sanitare, iar şansa la viaţa e doar o chestiune de noroc.

Tragedia din „Colectiv” a deschis o „cutie a Pandorei”, în momentul în care s-a descoperit că multe victime nu au murit din cauza incendiului, ci din cauza infecţiilor nosocomiale. Probabil, până la acel moment, puţini oameni auziseră despre aceste bacterii pe care orice bolnav le poate contacta din interiorul spitalului. Lipsa igienei din unităţile sanitare, neglijenţa aparţinătorilor şi vizitatorilor, dar şi a cadrelor medicale, în special pe secţiile de chirurgie şi terapie intensivă, duc la colonizarea şi înmulţurea germenilor multirezistenţi în orice spital.

În prezent, nu există o situaţia actualizată a infecţiilor cu care se confruntă spitalele româneşti, cea mai recentă fiind cea din 2015. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii (MS) au precizat, pentru Mediafax, că deocamdată nu s-a făcut o centralizare nici măcar a datelor colectate în 2016.

Potrivit rapoartelor întocmite de către Institutul Naţional de Sănătate Public, în ultimii cinci ani, au fost înregistrate peste 57.000 de cazuri de infecţii intraspitaliceşti. Cele mai multe au fost înregistrate în Bucureşti - peste 12.000 de infecţii. Topul este completat de judeţele Iaşi - peste 9.000 de infecţii şi Cluj, cu peste 7.000 de infecţii.

Secţiile de Anestezie şi Terapie Intensivă s-au confruntat cu cele mai multe infecţii nosocomiale, peste 13.500. Peste 12.000 de infecţii intraspitaliceşti au fost raportate la secţiile de chirurgie.

Conform sursei citate, infecţiile nosocomiale s-au înmulţit de la an la an, fiind o creştere constantă, astfel că dacă în 2010 au fost raportate 8.105 de cazuri, în 2014, numărul lor a ajuns la peste 10.600, iar în 2015, la 12.310.

În topul judeţelor cu cele mai multe astfel de infecţii sunt Bucureştiul, urmat de Cluj, Iaşi şi Timiş.

În anul 2015, au fost verificate 367 de unităţi sanitare şi s-au aplicat 626 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 369 de amenzi în valoare totală de 340.900 de lei, trei decizii de suspendare a activităţii şi au fost emise 254 de avertismente.

Datele au fost făcute publice în anul 2016, după ce Ministerul Sănătăţii a prezentat acest raport la interpelările a doi deputaţi.

La scurt timp după noaptea din 30 octombrie 2015, mulţi părinţi ai căror copiii au decedat din cauza incendiului au acuzat medicii şi autorităzile de omor, după ce s-a aflat că infecţiile intraspitaliceşti au agravat starea victimelor cât timp au fost internaţi.

A fost doar o chestiune de timp până ce toată opinia publică s-a concentrat pe modalitatea în care acestea au fost tratate şi pe condiţiile improprii din spitale. După ce apăruseră în spaţiul public informaţii potrivit cărora, Spitalul Clinic de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri ar avea o singură cadă în care sunt spălaţi pacienţii de la ATI sau că pereţii sunt plini de bacterii, conducerea unităţii spitaliceşti a recunoscut, la momentul respectiv, că trei dintre răniţii în Colectiv au murit din cauza infecţiilor nosocomiale.

În urma incendiului de la Clubul „Colectiv”, din 30 noiembrie 2015, 64 de tineri şi-au pierdut viaţa, unul s-a sinucis, iar alţi 146 au fost răniţi.