Sănătate

The Economist: Sistemul de sănătate din România, cel mai slab din Uniunea Europeană

Sistemul de sănătate din România, cel mai slab din UE, se luptă pentru a se reforma, iar creșterea salariilor și încercările de diminuare a corupției pot fi considerate un început, potrivit unei analize The Economist. Totuși, în ciuda dublării salariilor în ultimii ani, corupția, investițiile insuficiente și exodul personalului medical rămân o plagă, notează jurnaliștii The Economist.

"Avem salarii mari, nu avem nevoie de mită. Lăsăm corupția să sufere, vă vom vindeca", scrie pe un afiș aflat la intrarea în Spitalul de Urgență din Slatina, au aflat jurnaliștii de la The Economist.

Cu toate acestea, notează ei, sistemul de sănătate din România se situează constant în partea cea mai rea, conform indicelui Euro Health Consumer.

Obiceiul de a oferi mită pentru a primi îngrijire medicală este adânc înrădăcinat în România. Îngrijorătoare sunt și sumele mari de bani gândite a fi spălate prin tranzacții cu furnizorii de echipamente și consumabile din spitale. The Economist amintește cazul Hexi Pharma, din anul 2016, când s-a descoperit că firma care furniza dezinfectanți către nu mai puțin de 350 de spitale publice îi dilua semnificativ cu apă.

România alocă sănătății cel mai mic buget din Europa

Romania ocupă, de câțiva ani, ultimul loc în Indexul European al Consumatorului de Sănătate, cu un sistem medical mai slab decât Bulgaria, Albania, dar și decât țări din fosta Iugoslavie, precum Macedonia sau Muntenegru.

De asemenea, România a rămas, și în anul 2019, pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile alocate sănătății raportat la Produsul Intern Brut. În timp ce media țărilor Uniunii Europene pentru sănătate este de 9,6% din PIB, România alocă în 2019 doar jumătate din această medie - adică un procent de 4,84% din PIB. "O creștere istorică", în viziunea fostului ministru al Sănătății, Sorina Pintea. Bugetul sănătății din România rămâne în continuare și în urma unor țări din afara UE, precum Albania (6,8% din PIB), Macedonia (6,1%) și Muntenegru (5,9%).

Franța este țara UE cu cel mai mare procent alocat sănătății (11,5% din PIB), în timp ce media europeană este de 9,6%. Alături de Franța, în fruntea clasamentului se mai află Germania (11,3% din PIB) și Suedia (10,9% din PIB), în timp ce Letonia, Lituania, Luxemburg și România alocă cei mai puțini bani, raportat la PIB.

De asemenea, țări din afara Uniunii Europene alocă sănătății procente din Produsul Intern Brut mai mari decât România: Albania -6,8% din PIB, Macedonia - 6,1% din PIB și Muntenegru - 5,9% din PIB. (sursa: "Raportul Health at a Glance: Europe 2018", publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică - OECD).

Șpaga și infecțiile din spitale - cele mai importante probleme ale sistemului de sănătate, în viziunea pacienților

Șpaga din spitale, infecțiile intraspitalicești și investițiile insuficiente reprezintă principalele 3 probleme la care românii se gândesc atunci când este vorba despre sistemul sanitar, arată un sondaj realizat de Biroul de Cercetări Sociale în perioada 9-16 februarie 2019. Doar 9% dintre români credeau la acel moment că PSD va construi 8 spitale regionale, așa cum a promis în programul de guvernare, în timp ce 66% nu credeau că acest lucru se va întâmpla, iar 30% spuneau că nu știu, potrivit sondajului.

Principalele probleme ale sistemului sanitar din România, în viziunea participanților la sondaj, sunt: șpaga din spitale (24%), infecțiile intraspitalicești și diversele epidemii (20,1%), investițiile insuficiente în sănătate (12,8%), lipsa personalului calificat (11,5%), lipsa dotărilor medicale (11,1%), slaba organizare a instituțiilor medicale (7,5%) și lipsa prevenției (6,5%).