Sănătate
OPINIE Dr. Dragoș Damian: „Domule premier, într-o mare de lobby IMM și HoReCA, eu fac lobby pentru industria chimică!”
Să recapitulăm o lecție din criză: ingredientele active din medicamente se importă, substanțele active din dezinfectante vin de dincolo, materialele chimice cu care se tratează hârtia pentru măștile de protecție, halate și botoșei nu se fabrică în România.
opinie-dr-dragos-damian-domule-premier-intr-o-mare-de-lobby-imm-si-horeca-eu-fac-lobby-pentru-industria-chimica
Astfel încât a devenit clar pentru toată lumea că, deși stă la baza industriei sănătății, cosmetice, agricole sau a construcțiilor, industria chimică nu mai există în țară. Totul este chimie, dar ea nu mai există în România. Am închis toată industria chimică cu valoare adăugată, deși România era vârf de lance și exportator net de produse chimice și petrochimice până în 1990.
Iar acum, post-pandemie, cea mai neproductivă discuție este cum de a ajuns Europa dependentă de chimia din India și China – vă spun eu cum, ambele țări au început proiecte strategice de industrializare chimică încă din 2010, sunt cunoscute sloganurile de țară „Make în India” și „Made în China 2025”. Așa că, bravo lor, se cheamă strategie industrială sustenabilă.
Domnule premier, mergeți la Codlea, Făgăraș, Târnăveni, Slobozia, Târgu Mureș, Râmnicu Vâlcea, Dej, Baia Mare, Victoria, Copșa Mică, etc., etc., o să vedeți cum altă dată fala fabricilor chimice din Europa, zac acum parțial sau total închise. Nu le-a închis nepărat faptul că au intrat în mâinile unor investitori care vedeau în locul lor mall-uri și cartiere de locuințe, cât mai ales povestea cu mediul, poluarea, industria verde.
A prins bine această poveste în România post aderare în 2007, guvern după guvern au înghițit-o și au împins la închidere fabricile chimice, pentru că pasămite erau neconforme cu cerințele Uniunii Europene. Am adoptat imediat legi ale UE renunțând la suveranitatea economică, ignorând nevoile noastre strategice și neștiutori de faptul că toate țările din valul de aderare anterior au cerut perioade de tranziție de mai mult de 10 ani pentru a-și repoziționa industria chimică; și chiar au reușit, cel mai bun exemplu fiind Polonia, care și-a păstrat practic intactă industria chimică. Iată, alt exemplu de salvgardare a interesului național strategic: Polonia a rămas în afara acordului privind neutralitatea carbonului până în 2050, iar Cehia și Ungaria l-au primit cu reticență.
Domnule premier, trebuie să ieșim din zona promisiunilor și angajamentelor și declarațiilor politice și să stabilim, după automotive, care este a doua mare industrie de valoare adăugată pe care trebuie s-o construim strategic în următorii 10-15 ani. Când terminăm cu IMM-urile și HoReCa, haideți să ne uităm un pic și la industria chimică, care a dat jumătate din deficitul comercial la bunuri din 2019.
Iată o sugestie: din cele 30 de miliarde de euro pe care le primim de la UE pentru redresare post-pandemie, dați câte 100 de milioane la 10-15 combinate chimice din țară pentru re-tehnologizare, conformări de mediu și lărgire de portofoliu și stabiliți drept obiectiv strategic ca până în 2030 România să nu mai aibă deficit din zona de chimie. Vă asigur, că dacă vom construi o infrastructură industrială chimică, atunci industria sănătății, cosmetică, agricolă și de construcții vor urma, ca o reacție în lanț.
CITEȘTE ȘI:
