Social
Cele mai multe coduri de etică din universități NU definesc hărțuirea sexuală. Doar unul arată paşii necesari pentru o sesizare
Codurile de etică ale universităţilor nu definesc, în marea lor majoritate, hărţuirea sexuală, iar atunci când o astfel de definiţie există este „greu de înţeles”.
Cele mai multe coduri de etică din universități NU definesc hărțuirea sexuală / Foto: depositphotos.com
Codurile de etică ale universităţilor nu definesc, în marea lor majoritate, hărţuirea sexuală, iar atunci când o astfel de definiţie există este „destul de abstractă” şi „greu de înţeles”, arată un raport prezentat joi de Centrul FILIA şi Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).
Raportul „Hărţuirea sexuală şi discriminarea de gen în spaţiul universitar. Contextul actual şi recomandări pentru un mediu academic mai sigur” a fost întocmit după analiza a 85 de coduri de etică ale universităţilor publice şi private, a 52 de răspunsuri în baza Legii 544/2001 cu privire la situaţia statistică a cazurilor de hărţuire sexuală şi discriminare de gen din ultimii cinci ani şi soluţionarea acestora, a informaţiilor cu privire la activitatea Consiliului de Etică şi Management Universitar, precum şi a 170 de rapoarte de evaluare instituţională ARACIS.
„Conceptul de discriminare este menţionat în 94% dintre codurile de etică, însă definit în doar 21%. Niciun cod de etică dintre cele analizate nu oferă o definiţie pentru discriminarea de gen. În plus, în 38 de coduri de etică este menţionată hărţuirea sexuală şi 12 coduri includ o definiţie a acesteia, însă destul de abstractă şi greu de înţeles în lipsa unor exemple. Universităţile eşuează să reglementeze în codurile de etică hărţuirea sexuală în mediul online întrucât doar 2% o menţionează. În doar şase coduri de etică este semnalată existenţa unei persoane specializate care să sprijine persoana hărţuită în depunerea unei sesizări”, indică raportul.
Un singur cod menționează ce trebuie să faci dacă ești hărțuit sexual
Potrivit sursei citate, un singur cod de etică dintre cele 85 analizate menţionează paşii necesari pentru o sesizare în cazul unei fapte de hărţuire sexuală. Nu există însă niciun exemplu de sesizare pentru cazurile de hărţuire sexuală.
În ceea ce priveşte raportarea cazurilor, 52 de universităţi publice au înregistrat 44 de sesizări în 5 ani, dintre care doar 15 privind hărţuirea sexuală, 22 privind discriminarea şi şapte care nu sunt clar încadrate la discriminare sau hărţuire. Cazurile de hărţuire sesizate au avut în proporţie de 93% autori bărbaţi, arată raportul.
Consiliul de Etică şi Management Universitar a primit în ultimii 5 ani o singură sesizare cu privire la hărţuire sexuală, trei care au vizat aspecte discriminatorii şi una cu privire la egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. „Patru din cele cinci sesizări au fost respinse”, relevă raportul.
Măsuri pentru prevenirea și combaterea hărțuirii sexuale
Pentru prevenirea şi combaterea hărţuirii sexuale, Centrul FILIA şi ANOSR recomandă universităţilor asumarea mesajelor de toleranţă „zero” faţă de acest fenomen, precum şi faţă de oricare alte forme de discriminare sau violenţă şi includerea informaţiilor privind resursele disponibile într-o formă cât mai accesibilă în toate spaţiile aflate în gestiune, atât fizice cât şi online.
De asemenea, se recomandă introducerea unei secţiuni dedicate hărţuirii sexuale în codul de etică, care să cuprindă definirea clară a fenomenului, să ofere exemple de comportamente care intră în sfera hărţuirii sexuale, procedurile de urmat pentru raportare alături de un model de sesizare, inclusiv componenţa Comisiei de Etică şi date de contact, precum şi sancţiunile aplicabile (proporţionale cu gravitatea faptelor) şi actualizarea periodică a informaţiilor disponibile.
Formarea personalului privind responsabilităţile legale şi morale privind hărţuirea, inclusiv responsabilitatea de informare şi rolul în prevenirea fenomenului, precum şi colectarea datelor, publicarea, şi raportarea anuală într-un format standardizat a cazurilor înregistrate, atât din raţiuni de transparenţă instituţională, cât şi în scopul monitorizării interne şi pentru optimizarea consecventă a serviciilor oferite sunt alte recomandări formulate de cele două organizaţii.
Foto: depositphotos.com
CITEȘTE ȘI:
