Social
România, tot pe primul loc la SĂRĂCIE, la nivel european. Tinerii români nu își permit o vacanță sau un telefon mobil
În 2021, proporția tinerilor români care se confruntau cu privațiuni materiale și sociale semnificative era de 23,1%. Românii continuă să „revendice” primul loc în topul european, la capitolul sărăcie, și în 2022, în proporție de 34%.
Românii, săracii Europei/Foto: Pixabay.com
România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la capitolul sărăcie, iar noile date înregistrate la nivel european prezintă o realitate îngrijorătoare.
Românii, săracii Europei
Peste 34% dintre români erau expuşi anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială, aceasta fiind de departe cea mai mare pondere înregistrată în rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene în anul 2022, arată datele publicate miercuri de Eurostat.
Potrivit oficiului european de statistică, anul trecut 95,3 milioane de persoane din UE (echivalentul a 21,6% din populaţie) erau supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, adică trăiau într-o gospodărie care se confrunta cu cel puţin una dintre cele trei situaţii: risc de sărăcie, deprivare materială şi sociala severă şi /sau trăiau într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii. Eurostat precizează că cifrele au rămas relativ stabile comparativ cu 2021, când 95,4 milioane de persoane din UE (22% din populaţie) erau supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială.
CITEȘTE ȘI:
România pe primul loc la SĂRĂCIE în rândul tinerilor din Uniunea Europeană. Fără bani pentru facturi, chirie sau cheltuieli neașteptate
În rândul statelor membre, cea mai mare pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra în România (34,4%), Bulgaria (32,2%), Grecia şi Spania (ambele cu 26%). Pe de altă parte, cele mai mici ponderi se înregistrau în Cehia (11,8%), Slovenia (13%) şi Polonia (16%).
La nivelul UE, riscul de sărăcie şi excluziune socială era în 2022 mai mare pentru femei decât pentru bărbaţi (22,7% comparativ cu 20,4%). De asemenea, peste o cincime (22,4%) din populaţia UE care trăia într-o gospodărie cu copii dependenţi era în risc de sărăcie şi excluziune socială.
Ce nu își permit românii
Rata deprivării materiale și sociale semnificative (SMSD) este un indicator care arată lipsa severă a obiectelor necesare și dezirabile pentru un trai corespunzător.
Indicatorul face distincție între persoanele care nu își pot permite un anumit bun, serviciu sau activități sociale. Această rată este stabilită ca fiind procentul din populație care se confruntă cu lipsa forțată a multiplelor tipuri de deprivări atât la nivel de gospodărie, cât și la nivel individual.
Dacă în 2021 peste 20% dintre tinerii români erau expuși riscului de sărăcie și deprivare socială, anul trecut proporția românilor săraci a ajuns la 34%.
Deprivarea materială severă, așa cum este definită de Eurostat, este caracterizată prin existența unor condiții de viață constrânse în mod drastic de lipsa de resurse.
Persoanele nu își pot permite:
- să își plătească chiria sau facturile de întreținere,
- să își mențină locuința la un nivel de încălzire adecvat,
- să se confrunte cu cheltuieli neașteptate,
- să mănânce carne, pește sau o proteină echivalentă o dată la două zile,
- o săptămână de vacanță în afara locuinței,
- un automobil,
- o mașină de spălat,
- un televizor color sau
- un telefon.
Din păcate aceeași situație deplorabilă, marcată de risc de sărăcie și excluziune socială, poate fi regăsită și în cazul copiilor din România, context în care 2 din 5 copii se află la limita sărăciei.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
