Social
Deficitul de competențe, printre cauzele șomajului din România. Munca la negru, estimată la 1,4 milioane de persoane. Analiză dură a Comisiei Europene.
Munca la negru și deficitul de competențe reprezintă principalele cauze ale șomajului de lungă durată din România, potrivit unei analize publicate de Comisia Europeană.
Deficitul de competențe și munca la negru, printre factorii care mențin șomajul de lungă durată din România/Foto: pixabay.com
Factorii care explică şomajul de lungă durată în România includ deficitul de competenţe şi o pondere semnificativă a muncii la negru, care era estimată la 1,4 milioane de persoane, arată o analiză de ţară a Comisiei Europene.
Comisia Europeană a publicat miercuri o analiză de ţară detaliată în domeniul ocupării forţei de muncă, al competenţelor şi al incluziunii sociale pentru România, Bulgaria, Estonia, Spania, Italia, Lituania şi Ungaria.
Abandonul școlar, o provocare pentru învățământul românesc
Abandonul școlar timpuriu rămâne o provocare importantă, în special în zonele rurale și în rândul comunităților marginalizate. Rata de părăsire timpurie a educației și formării profesionale este una dintre cele mai ridicate din UE (15,6 % vs. 9,6 % în UE în 2022). În timp ce situația din orașe (3,9 %) este mai bună decât media UE și se îmbunătățește în orașe și suburbii, deși este încă ridicată (13,5 %), aproape 1 din 4 tineri din zonele rurale abandonează școala înainte de a finaliza învățământul secundar superior, cu o tendință de deteriorare începând cu 2019.
Astfel, deşi situaţia de pe piaţa forţei de muncă din România se îmbunătăţeşte, anumite dificultăți se mențin. În ultimul deceniu, rata angajării a avut o tendinţă ascendentă. Cu toate acestea, rămâne printre cele mai scăzute din UE (68,7% în 2023 faţă de 75,4% în UE), cu mari disparităţi regionale.
Deficit de competențe și munca la negru
În 2023, rata şomajului (5,6% faţă de 6% în UE) a fost sub media UE. Rata şomajului pe termen lung (2,2% faţă de 2,1% în UE) a fost uşor peste media UE şi s-a deteriorat din 2020 după ani de îmbunătăţiri, în timp ce ponderea şomajului de lungă durată s-a îmbunătăţit, ajungând la 38,6% în 2023 (în linie cu media UE). Factorii care explică şomajul de lungă durată în Romania includ deficitul de competenţe şi o pondere semnificativă a muncii la negru, care era estimată la 1,4 milioane de persoane.
CITEȘTE ȘI:
Populaţia activă a României a fost anul trecut de 8,15 milioane de persoane. Rată redusă a șomajului în cazul persoanelor cu studii superioare.
În ciuda faptului că posturile vacante disponibile par a fi ocupate, există o provocare în găsirea de lucrători cu setul de competențe adecvat, ceea ce indică un deficit de competențe. Nivelul de educație al populației (15-64 de ani) este mai scăzut decât în alte state membre, ceea ce afectează ocuparea forței de muncă. În 2022, doar 17,1% din populație deținea o calificare de învățământ terțiar (față de 30,2% în UE).
Mai puţin de o treime dintre cei cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani aveau cel puţin abilităţi digitale de bază în 2023 (27,7% faţă de 55,5% în UE). Acest decalaj s-a extins din 2021, arată sursa citată.
În acelaşi timp, cei cu cele mai reduse calificări se confruntă cu o înrăutăţire a rezultatelor la angajare, cu provocări în materie de competenţe care pun în pericol competitivitatea, dar şi echitatea şi convergenţa socială.
Analiza Comisiei Europene privind competențele pentru România din 2023 indică o creștere a deficitului de forță de muncă până în 2035. Deficitul de forță de muncă riscă să fie amplificat de scăderea populației active (o reducere preconizată de 23,7 % până în 2050) din cauza participării scăzute pe piața muncii, a emigrării, a declinului demografic preconizat, precum și a ineficiențelor din sistemul de educație și formare profesională.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
