Social
Număr record de nașteri la Maternitatea Dominic Stanca din Cluj-Napoca
La Clinica de Obstetrică-Ginecologie Dominic Stanca din Cluj-Napoca se nasc în fiecare an tot mai mulți copii. Recordul din ultimii 25 de ani a fost înregistrat anul trecut.
prof. univ. dr. Dan Mihu, șeful Clinicii de Obstetrică Ginecologie Dominic StancaProf. univ. dr. Dan Mihu, șeful Clinicii de Ginecologie Dominic Stanca din Cluj-Napoca vorbește în interviul pentru Monitorul de Cluj despre creșterea spectaculoasă a numărului de nașteri, despre copiii care vin pe lume prematur și despre miracolul nașterii.
Reporter: Câte nașteri s-au înregistrat anul trecut la Clinica Dominic Stanca?
Prof. univ. dr. Dan Mihu: În anul 2014 am înregistrat un număr record de nașteri. Este cel mai mare număr de nașteri pe care l-am înregistrat în ultimii 25 de ani, de când lucrez eu în clinică, adică 3200 de nașteri, mai multe cu 200 decât în anul precedent. În 2013, am depășit pragul psihologic de 3.000 de nașteri, am avut undeva la 3.100, iar în 2014 am depășit 3.200.
În anii precedenți lui 2013, au fost 2.800-2.900 de nașteri, dar oricum nu au fost 3.000. Practic, în ultimii doi ani am înregistrat peste 3.000 de nașteri, ceea ce este un număr foarte mare de nașteri în contextul acestei scăderi generale a natalității în România.
Rep.: Cum se explică acest număr mare de nașteri?
D.M.: Putem să spunem că această creștere a numărului de nașteri din clinica noastră nu este un efect al creșterii natalității în România, ci este un efect al creșterii adresabilității.
Pe primele două luni, deja avem aproximativ 500 de nașteri, ceea ce este foarte mult și ne face să credem că și anul acesta dacă vom continua cu 250 de nașteri pe lună înseamnă că la finalul anului vor fi tot în jur de 3.000 de nașteri.
Rep.: Numărul de nașteri fiind unul mare, cum faceți față din punct de vedere al infrastructurii și personalului?
D.M.: Clinica are 75 de paturi pe obstetrică ginecologie, 12 paturi la Terapie Intensivă și 38 de paturi la secția de nou-născuți. Nu este un număr foarte mare de paturi, dar reușim să ne descurcăm. Sunt situații când există aglomerație, noi trebuie să ne gândim că trebuie să fim eficienți.
Ne confruntăm uneori în clinică cu aglomerația pentru că actul nașterii nu poate fi aproape deloc planificat. Sunt perioade în care în clinică nu există atâta adresabilitate pentru că nu sunt atâtea nașteri și apoi urmează trei-patru zile în care numărul de nașteri este foarte mare și uneori suntem aglomerați și avem dificultăți privind asigurarea unui circuit adecvat pentru paciente. Au fost perioade în acest an în care au fost 50 de copii în secția de copii pe 38 de paturi, dar nu ai ce să faci, nu poți amâna actul nașterii.
Rep.: Care este frecvența nașterilor prin cezariană?
D.M.: Aproximativ 35% din nașteri sunt prin cezariană. Această cale de naștere este stabilită de către echipă, există anumite indicații pentru care se face cezariana. Noi alegem acea cale de naștere care este cu cele mai mici riscuri pentru mamă și copil într-un anumit moment al evoluției sarcinii sau travaliului. Nu putem să spunem că cezariana este o modalitate de naștere complet lipsită de riscuri pentru că dacă acest lucru ar fi fost dovedit de-a lungul timpului, nu s-ar mai fi recurs la naștere pe cale vaginală. Atunci, sigur că echipa care asistă nașterea trebuie să aleagă acea cale de naștere care este cu cele mai mici riscuri în acel moment pentru mamă și pentru făt.
Rep.: Au fost complicații la nașterile prin cezariană? S-a înregistrat vreun deces?
D.M.: Nu am avut incidente evidente în anul 2014, nu a fost niciun caz de deces mamă și nu au fost complicații severe legate de nașteri.
Există și multă patologie obstetricală pentru că noi fiind clinică universitară asigurăm asistența medicală și pentru teritoriile vecine județului Clujului.
Rep.: Câți din copiii care se nasc la Clinica Dominic Stanca vin pe lume prematur?
D.M.: Procentul de nașteri premature este de aproximativ 10% din totalul nașterilor. Adresabilitatea noastră legată de nașterea prematură este mai mare pentru că este statutul acesta de clinică universitară și pentru că anumite prematurități de grad mare, adică în general sarcinile sub 32-34 de săptămâni nu nasc în maternitățile din spitalele județene ci vin și nasc aici datorită posibilităților de îngrijire în secția de nou-născuți.
Rep.: Aveți cazuri mai speciale cu copii născuți prematur?
D.M.: Performanțele pe care le-am înregistrat în acest domeniu sunt de evidențiat, în sensul că reușim să menținem în viață în condiții optime copii care au o vârstă de gestație foarte mică. Chiar acum avem copii născuți la 28 de săptămâni, cu greutatea de 1.000 de grame, la 27 de săptămâni cu 700 de grame. Datorită mijloacelor de terapie intensivă care există acum îi putem menține în viață.
Este la noi în secție un nou născut pe care îl avem deja de două săptămâni, un copil extrem de prețios care a survenit după multiple avorturi pe care le-a avut mama din cauza unei malformații uterine și am reușit să ducem această sarcină până la 27 de săptămâni și are 700 de grame. Copilul este într-o stare destul de bună. Nu putem să fim extrem de optimiști, însă faptul că de două săptămâni este în viață și nu a avut complicații severe ne dă speranța să credem că acest copil va fi un copil recuperat.
Avem un alt nou născut de 900 de grame care are trei săptămâni, născut la 28 de săptămâni.
Rep.: Cât de importantă este latura umană în acest domeniu?
D.M.: Latura umană este cel mai important aspect. Un personal bine pregătit, devotat și care își face treaba, colaborarea și armonia în cadrul echipei sunt cheia succesului.
Sunt multe lucruri care s-ar mai putea face și aici. Nu avem de toate, dar putem să spunem că suntem la un anumit nivel la care putem să asigurăm o asistență medicală de bază în condiții optime dacă ne raportăm la alte locuri. Nu ne putem compara cu clinicile private sau cu cele din Occident, dar eu consider că oferim condiții decente. Faptul că reușim să asigurăm siguranță pacientelor este cel mai important aspect, atât ele cât și copiii lor se simt ocrotite și cred că acesta este motivul pentru care ele continuă să vină la noi.
Rep.: Ce simte un medic atunci când ține în brațe un copil nou născut?
D.M.: Nașterea este un miracol și cred că noi ca și medici obstetricieni avem privilegiul de a ne implica în acest miracol pentru că suntem părtași poate la cea mai mare bucurie pe care o familie poate să o simtă și nu spun lucruri mari și nu cred că spun lucruri neadevărate pentru că fiecare realizăm că nașterea copilului este cel mai important moment al vieții noastre. Ori faptul că noi ne putem implica în acest moment este un lucru care ne creează o stare de optimism și faptul că noi nu ne confruntăm cu boala ci cu o stare de normalitate ne face să avem un comportament diferit puțin de al celorlalți colegi care se confruntă întotdeauna numai cu boala. Acest lucru îți oferă și un sentiment de bucurie, dar și multă responsabilitate pentru că la finalul acestui proces toată lumea așteaptă un copil sănătos și o mamă sănătoasă.