Social
EXCLUSIV. Mărturiile sportivului clujean Vlad Pop, din Infernul Alb: „Vocea copiilor mi-a dat putere să ajung cu bine în cel mai dificil moment”
După ce în anul 2020 a ieșit din cursa de la 6633 Arctic Ultra din cauză că a avut halucinații și era „înghețat” de frig, clujeanul Vlad Pop s-a întors în 2022 pentru cursa de 420 km, pe care a reușit să o finalizeze pe locul 2.
EXCLUSIV. Mărturiile sportivului clujean Vlad Pop din Infernul Alb: „Vocea copiilor mi-a dat putere să ajung cu bine în cel mai dificil moment”/SURSA FOTO: Vlad Pop-arhivă personală
Vlad Pop este un tânăr clujean care în 2015 nu făcea niciun sport. Patru ani mai târziu, în 2019, a câștigat locul 1 la 6633 Arctic Ultra, cel mai dur ultramaraton din lume la cursa de 193 km. Pe 26 februarie 2022 a pornit pentru a treia oară în Infernul Alb, cum e cunoscut acest ultramaraton din Yukon, Teritoriul Nordic din Canada pentru educația a 200 de copii cu cancer de la Asociația Magic.
Într-un interviu telefonic acordat monitorulcj.ro de pe aeroportul din Vancouver, Vlad Pop a povestit despre trăirile și gândurile pe care le-a avut pe tot parcursul cursei, dar și despre momentul în care a trecut linia de sosire a celui mai dur ultramaraton din lume.
De la ultimul în cursă, pe podium
Vlad Pop ne-a mărturisit că în această ediție a ultramaratonului s-a concentrat foarte mult pe resursele de energie, el dormind 7 ore pe noapte și 30 de minute alocate hranei. De la ultimele persoane din cursă a ajuns să aibă cel mai rapid timp pe ultima porțiune de ultramaraton. Somnul l-a ajutat foarte mult pe Vlad să recupereze din cursă, ajungând la al doilea punct de control înainte de finish, Ogilvie, la o oră în spatele lui Rio, cel care a terminat pe locul 1 ultramaratonul.
„Am încercat să respect strategia și anume să mănânc și să dorm mai bine, așa că am început mai încet. Au fost doi concurenți, Rio, cel care a câștigat cursa și Stuart care au plecat tare în față și ei oarecum au crezut că îi voi urmări, dar eu eram ultimul. Am încercat să îmi respect planul și să nu mă grăbesc cu ei în față.
Cum au zis și organizatorii, chiar dacă am fost ultimul la primul checkpoint, am avut cel mai rapid timp pe ultima porțiune în ultima zi de la Eagle Plains până la finish (...) Planul a fost să dorm 7 ore și jumătate de oră să mănânc după ce mă trezesc. În primele porțiuni ale cursei am dormit afară, nu am dormit în punctul de întâlnire cu organizatorii. De exemplu, prima oprire a fost la borna de 50 de km și toată lumea m-a depășit și nu înțelegeau de ce m-am pus la somn, dar eu știam că trebuie să dorm acolo pentru că așa era planul”, a declarat pentru monitorulcj.ro Vlad Pop.
Cel mai dificil moment din cursă a fost pentru Vlad porțiunea de drum dintre ultimele puncte de control unde a alergat 100 de km în mai puțin de 24 de ore.
„Cel mai dificil moment a fost în a treia spre a patra zi când am avut porțiunea de 100 de km între punctele de control, a fost cea mai lungă distanță și cumva acolo s-a schimbat energia pentru că eram odihnit și am alergat încontinuu 100 de km în mai puțin de 24 de ore și am ajuns la Eagle Plains unde a trebuit să dorm bine pentru că eram epuizat și ca să am rezerve să alerg ultima bucată de pe traseu”, a transmis Vlad.
Chiar dacă frica l-a însoțit pe Vlad pe tot parcusul cursei, mesajele transmise de prieteni, de copiii din cadrul taberei MagiCamp și motivul pentru care a participat la ultramaraton, l-au făcut să meargă mai departe și să nu se lasă pradă halucinațiilor și frigului cu care i-a întâmpinat Ținutul Nordic.
„Frica a fost cea existentă de data trecută și anume din cauza frigului să nu am degerături așa că am fost foarte atent cu mâinile, cu picioarele, am încercat să mi le încălzesc, să-mi pun mănuși extra atunci când am simțit nevoia și să nu fiu scos din joc din cauza acestor degerături care unii dintre concurenții care au abandonat (...) Țin minte și acum, înainte de Eagle Plains este o urcare foarte puternică, abruptă, undeva la 45 de grade și era 10 seara și eram obosit, alergam de aproape 24 de ore și simțeam că nu mai pot să urc panta aceea și am început să îmi amintesc de copiii din tabără și să cânt cântecul din tabără.
Pe traseu îmi spuneam încurajările copiilor, când eram în parcul de aventură copiii se încurajau unii pe alții cu strigătul Hai că poți atunci când unul dintre ei avea un moment de frică sau de cumpănă, vocea copiilor mi-a dat putere să ajung cu bine până la organizatori la checkpoint”, a adăugat Vlad Pop.
6633 Arctic Ultra, un rollercoaster emoțional
Din punctul de vedere al lui Vlad Pop, cursa din Ținutul Nordic este un „rollercoaster emoțional”, el având momente când a râs sau plâns.
„Este un rollercoaster emoțional, au fost momente în care am plâns, am plâns, momente în care am alergat cu alți participanți și am povestit despre familie și fiecare despre povestea lui. Cea mai faină amintire pe care am avut-o pe traseu este că am avut pe telefon câteva mesaje înregistrate de încurajare de la prieteni pe care le-am ascultat atunci când eram într-o pasă proastă sau într-un moment dificil. Cumva auzindu-i mi-au dat putere știind că ei și alți mii de oameni sunt alături de mine cu gândul”, ne-a mărturisit Vlad Pop.
Sportivul a prins în două nopți din cursă aurola boreală, iar experiența trăită nu poate fi descrisă în cuvinte.
„Am prins în două nopți și țin minte că atunci când a fost cea mai puternică nu am dormit, a fost bucata aceea de 100 de km în care am mers încontinuu, dar prima dată am dormit în sacul de dormit, afară și e o senzație foarte puternică, de liniște și pace, să știi că ești doar tu cu natura și nimeni nu este lângă tine la câțiva km. Este și un sentiment care îți dă fiori, dar și unul atât de frumos să te afli în acel paradis”, ne-a declarat Vlad Pop.
„M-am simțit binecuvântat că pot să fiu singurul român care aleargă pentru copiii care nu pot”
Vlad Pop a terminat pe locul 2 maratonul 6633 Arctic Ultra, cel mai dur ultramaraton din lume, la -50 de grade Celsius. Sportivul a trecut linia de sosire după 5 zile de la începerea cursei.
„Era ora 8 dimineața, erau primele raze de lumină, am mâncat, mi-am pregătit sania și la ora 9 am pornit din checkpoint. A fost o zi atât de minunată, un răsărit atât de frumos și cerul senin, iar eu puteam să văd la infinit în depărtare. Punctul de plecare a fost de pe o zonă foarte înaltă, un fel de belvedere și urma un fel de coborâre și eram încârcat cu gândul că mai am puțin până la finish și că am reușit, până și natura a conlucrat la reușita mea. M-am simțit extraordinar și binecuvântat că pot să fiu singurul român care aleargă pentru copiii care nu pot și cumva să fiu picioarele lor din cursa aceasta”, a adăugat Vlad.
Vlad Pop, eroul copiilor de la Asociația Magic
Organizatorii ultramaratonului l-au numit pe Vlad cel mai optimist și simpatic om din lume. Starea lui de spirit a jucat un rol foarte important pe tot parcursul cursei.
„Starea de spirit a fost un element care mi-a dat energie, cumva a fost o rezervă în plus de energie, pentru că m-a a ajutat să înțeleg adevărata semnificației a cursei și anume că cursa aceasta este esența vieții. Nu contează dacă ești primul sau ultimul, contează să te bucuri de fiecare clipă, de fiecare răsărit, de fiecare auroră boreală și să te bucuri de un nou început”, a transmis Vlad Pop.
Clujeanul s-a întors la cursa lungă 6633 Arctic Ultra pentru educația a 200 de copii bolnavi de cancer de la Asociația Magic și și-a propus să strâng 1 milion 200 de mii de lei pentru a-i ajuta pe copii cu o bursă lunară de 6.000 de lei. Potrivit lui Vlad Pop, suma respectivă a fost deja strânsă, chiar dacă nu se aștepta el asta.
„Ei m-au învățat prima dată când am fost în tabără că sunt niște super eroi, că înving și luptă boala aceasta. Uneori și copiii au nevoie de super eroi și mă bucur că văd asta în mine și sunt recunoscător. Este important să ajut pe alții care nu au avut șansa mea. Sunt bucuros că alături de prieteni și companii am reușit să strângem suma necesară pentru cele 200 de burse și în continuare vreau să ajut și să sprijin educația copiilor cu cancer și pentru asta voi căuta curse mai nebune ca să duc steagul României și a copiilor din Magic pe alte continente”, ne-a transmis Vlad Pop.
Documentarul EverRestless
EverRestless își propune să surprindă cele mai intense momente din timpul celui mai dificil ultramaraton din lume. Experiența trăită de Vlad în anul 2019 și mărturiile cu care s-a întors au inspirat întreg scenariul.
Documentarul EverRestless e despre puterea de a rezista a propriei minți, atunci când realitatea se deformează.
Din păcate, Vlad a fost scos din concurs de organizatori în anul 2020. Cu o noapte înainte a dormit într-o gaură în zăpada pe care a săpat-o cu oala de mâncare. Sacul de dormit și hainele îi erau ude, dar a continuat să meargă. Seara, organizatorii au văzut că nu era mental într-o stare bună și mâinile aveau primele semne de degerături. Însă aceste lucruri nu l-au descurajat, în anul 2021 a alergat de la Cluj-Napoca până la Constanța, iar în 2022 s-a întors cu forțe proaspete în Infernul Alb, pe care a reușit să îl învingă, în ciuda temperaturilor mult prea scăzute.
Regizorul Sorin Florea și fotograful Adi Bulboacă l-au însoțit pe Vlad pe parcursul cursei pentru a realiza primul documentar românesc la Cercul Polar.
„A fost o bucurie să îi am alături din nou și să spunem ultimul capitol din documentar. De fiecare dată când veneau din mașină și mă salutau și făceau o glumă sau încercau să vadă în ce stare de spirit sunt a fost de fiecare dată o bucurie. Sper ca povestea mea să îi inspire și pe alții să îi facă să înțeleagă că oricât de greu ți-ar fi, chiar dacă ai greșit sau ai eșuat poți să te întorci și să fi mai puternic pentru că mereu dragostea va învinge frica”, ne-a mărturisit Vlad.
CITEȘTE ȘI:
