Social
Unele proiecte imobiliare din Cluj-Napoca alungă oamenii săraci la marginea orașului. ONG: „Atragem atenția, din nou, asupra crizei locuințelor”
Cluj-Napoca este în continuă dezvoltare din punct de vedere imobiliar. De multe ori dezvoltările imobiliare înseamnă alungarea celor mai săraci locuitori ai orașului din locuințele lor oricum precare, transformându-i în persoane fără adăpost, susțin activiștii Căși Sociale Acum.
Unele proiecte imobiliare din Cluj-Napoca alungă oamenii săraci la marginea orașului. ONG: „Atragem atenția, din nou, asupra crizei locuințelor”
Asociația Căși Sociale ACUM a organizat luni, 28 martie, pentru a atrage atenția asupra acestei situații evenimentul Housing Action Day, desfășurat la nivel european de grupările membre ale Coaliției Europene de Acțiune pentru Dreptul la Locuire și la Oraș.
În traseul gândit de membrii Asociației Căși Sociale ACUM au fost vizitate și câteva zone cu locuințe sociale care din punctul activiștilor sunt prea puține decât cererile depuse.
„Este un eveniment pe care îl organizăm ca să atragem atenția, din nou, asupra crizei locuințelor și din păcate această criză se adânci în contextul războiului actual și a crizei economice care se întrevede (...) Am ales niște puncte care sunt exemple la anumite procese.
Suntem în vechea zonă industrială de Nord a orașului. Pe lângă fosta fabrică de mobilă Libertatea unde ne aflăm, din extrema vestică până unde stăm noi acum, aceasta a mai inclus fabricile Metalul Roșu, Tehnofrig și turnul Armătura. Ruinele și terenurile vechilor fabrici au devenit posibilități de investiții în dezvoltarea imobiliară”, a declarat Vincze Enikő, Prof. Univ și activistă Căși Sociale ACUM.
Prin punctele bifate de turul gândit de activiști s-au numărat strada Iuliu Coroianu, strada Episcop Nicolae Ivan (fosta strada Coastei-n.red) și depozitul de deșeuri din zona Pata Rât.
Peste drum de începutul turului ghidat se află un bloc cu 5 nivele. Vorbind cu Vincze Enikő am aflat că acea clădire a fost un cămin care a aparținut grupului școlar pentru protecția mediului, iar în prezent este goală, ea fiind un exemplu bun pentru un loc care s-ar putea transforma în locuințe sociale.
Strada Iuliu Coroianu nr.5
În anul 2015 peste 40 de familii s-au mutat într-un imobil nou, format din 16 garsoniere, 11 apartamente cu o cameră şi 19 apartamente cu două camere. Valoarea total a proiectului a fost de 5,9 milioane de lei, din care valoarea finanțării nerambursabile a fost de 4,6 milioane de lei.
„În 2014, au fost depuse 321 de cereri de locuințe sociale, dintre care 102 au fost declarate neeligibile de primărie. Criteriile de neeligibilitate incluse după 2008 la nivel local printre criterii au devenit tot mai stricte chiar cu prețul încălcării prevederilor legii locuinței și a legislației anti-discriminare din România”, au transmis activiștii.
Turul a continuat pe strada Anton Pann unde curând va fi finalizat un bloc cu 25 de etaje care reprezintă un exemplu pentru dezvoltarea orașului de pe Someș din punct de vedere imobiliar.
Fabrica de Pensule
Pe timpul traseului, Miki Braniște, care a fost între 2009 și 2016 membră a board-ului de conducere a spațiului de artă contemporană Fabrica de Pensule participând activ la strategia acestui loc până în 2019, a vorbit despre spațiile artistice, precum Fabrica de Pensule, care au fost victimele gentrificării.
„E interesant de văzut cum în 2009 când am găsit acel spațiu orașul era complet diferit, Fabrica de Pensule este un fost spațiu industrial care s-a închis ca producție în 2005-2006 și care a produs pensule. În momentul în care producția de pensule din România a devenit mai scumpă decât cea din China nu mai era profitabil. Ca și nou proiect de utilizare a spațiului existent, respectiv 400 mp, noii proprietari doreau să transforme fosta fabrică într-o zonă de birouri.
Asta era în 2008, a venit criza financiară și a blocat investiția. Mai mulți colegi care se aflau în căutare de spațiu pentru activitățile lor artistice au dat peste anunț, iar în acel anunț se scria că se dă în chirie 250 de mp, 2,5 euro mp. Așa am ajuns să ne adunăm mai mulți artiști să ne adunăm mai mulți să închiriem spațiul (...) În anul 2017 în urma unei schisme interioare, o parte din colegi au plecat și au rămas câteva spații goale, momentul respectiv a fost foarte bine speculat de proprietari și au reînceput amenajarea spațiului cu noi toți ceilalți în clădire. Mergeam la birou și avem sunet de picamăre în loc de muzică. Totul a culminat cu anul cu 2019 când comunitatea care se reducea de la an la an și-a dat seama că proprietarul nu mai vrea să continue colaborarea decât în termenii lui care au devenit de la 2,5 euro/mp la 4,5 euro/mp ”, a declarat Miki Braniște.
Fabrica de Pensule din Cluj, unul dintre primele proiecte colective ale comunității artistice din România, a anunțat la începutul lunii martie că își închide porțile după o activitate de 13 ani de zile.
Fabrica de Pensule a reprezentat un proiect care a reunit artiști și lucrători culturali din spațiul artelor vizuale și performative, oameni interesați de management și politici culturale, dar și organizații civice. Proiectul a construit strategii și programe pentru publicul local, regional și internațional și a dezvolat în perioada de ascensiune un capital de imagine însemnat.
Strada Episcop Nicolae Ivan fosta Strada Coastei
În urmă cu 11 ani, polițiștii comunitari, sprijiniți de echipaje ale Jandarmeriei, au ajuns pe strada Coastei înainte de ora 7 dimineața pentru a evacua romii ce locuiau acolo, în ciuda protestelor și a refuzului manifestat de aceștia. 350 de persoane de etnie romă care locuiau pe strada Coastei au fost evacuate forțat. Cele 76 de familii au fost mutate în zona Pata Rât, la inițiativa primarului de atunci, Sorin Apostu.
Romii l-au chemat în ajutorul lor pe președintele Agenției Naționale pentru Romi la acea vreme, care a încercat să-i convingă pe reprezentanții autorităților locale că săvârșeau un abuz prin mutarea persoanelor la Pata Rât.
La început, romii s-au arătat hotărâți să nu renunțe la casele lor, construite ilegal pe strada Coastei în spatele Bibliotecii Județene „Octavian Goga”, printre principalele lor argumente fiind faptul că nu au fost înștiințați din timp despre evacuare și că, odată mutați la marginea orașului, copiii lor nu vor mai putea să frecventeze școala.
„Mutarea la Pata Rât nu poate fi integrare în societate a romilor. 70% dintre copiii noștri frecventează școala. Sunt aici pensionari, oameni bolnavi. Nu ne putem îngrămădi toți într-o cameră mică”, a argumentat atunci un reprezentant al persoanelor evacuate.
„Pe strada Coastei locuiesc 76 de familii, dintre care 18 locuiesc în patru imobile care aparțin Primăriei și care până în anul 2009 au avut contract de închiriere. Din anul 2009 nu s-au mai prelungit contractele, întrucât terenul urmează să aibă altă destinație, iar imobilele vor fi demolate. Majoritatea familiilor care locuiesc pe strada Coastei ocupă abuziv domeniul public cu imobile ilegale și neautorizate. Noi i-am lăsat însă în continuare să locuiască aici pentru că nu erau gata locuințele modulare de la Pata Rât și nu aveam ce să le oferim în schimb”, a explicat în 2010 purtătoarea de cuvânt a primăriei, Oana Buzatu.
Ziua evacuării
„ Mi-e greu să mă exprim în cuvinte, a fost o zi traumatizantă pentru adulți, dar mai ales pentru copii. Vedeai copii plângând pe toată aleea. Au durat multe ore până ne-am strâns lucrurile și am plecat la noua locație care se află lângă rampa de gunoi. Când am ajuns acolo nu aveam căldură, trebuiau instalate sobele, trebuia să cauți lemne. A fost o zi care nu se poate descrie în cuvinte”, a declarat Linda Greta Zsiga, una dintre persoanele evacuate de pe fosta strada Coastei.
Strada Meșterul Manole
Un alt loc semnificat pentru acest tur ghidat al dorului de locuințe sociale a fost strada Meșterul Manole.
În mijlocul lunii mai a anului 2021, peste 10 persoane de etnie romă au fost evacuate cu forța din locuințele sociale de pe strada Meșterul Manole.
Într-un video postat pe grupul de Facebook Clujul Civic, se observă cum jandarmii pun la pământ un băiat, minor, care se împotrivea să iasă din casă, iar atunci când este imobilizat un alt jandarm îi dă cu spray lacrimogen în ochi.
Reprezentanții Grupării de Jandarmi Mobile au specificat că ei nu au făcut evacuarea ci au asigurat siguranța executorului. De asemenea, reprezentanții jandarmilor au mai menționat că persoanele locuiau acolo abuziv, iar pentru că au refuzat să părăsească locuințele, jandarmii au fost nevoiți să intervină, fiind necesară imobilizarea unor persoane.
Punctul de vedere al Grupării de Jandarmi Mobile Cluj poate fi citit AICI.
Rampele de Gunoi de la Pata Rât
La mijlocul lunii iunie, consilierii locali din Cluj-Napoca au aprobat PUZ de urbanizare pentru dezvoltarea primei etape a mega-proiectului Transilvania Smart City, cel mai mare proiect imobiliar din România. Potrivit agendaconstrucțiilor.ro, complexul va fi construit în zona dealului Borzaș, în urma unei investiții estimate la 700 de milioane de euro.
„ Dealul se află în vecinătatea rampei de deșeuri încă în funcțiune, rampa RADP. În decembrie 2021 s-a aprobat autorizația de construcție pentru prima fază. Aceasta se va desfășura pe 4.6 hectare, și include cinci blocuri cu așa numite locuințe inteligente, o grădiniță cu creșă, un mall pentru cumpărături și o zonă de agrement. Dezvoltatorii proiectului vor iniția livrări la domiciliu cu drone în interiorul proiectului, iar de aici se va putea ajunge la Aeroportul Internaţional Cluj cu o telegondolă, parte şi ea din proiect.
Pe dealul de vizavi, tot la o distanță de 800 de metri de la rampa RADP se află casele modulare construite de primăria Cluj-Napoca în 2010 romilor evacuați de pe str. Coastei. Între cele două dealuri, la drum (pe str. Pata Rât, mai nou str. Platanilor) se află colonia Dallas, o așezare informală veche de 50 de ani pe un teren deținut de Fundația Pro Roma”, au transmis activiștii Căși Sociale ACUM.
Ansamblul de locuințe de pe strada Blajului/Timișului
Ultima oprire din turul ghidat a fost complexul de locuințe de pe strada Blajului/Timișului (fosta Oser).
Potrivit activiștilor în anul 2007 locuitorii clujului au depus 1571 de cereri de locuințe sociale. Dintre aceste cereri nimeni nu a fost declarat neeligibil la acea vreme. Cu un an mai târziu, 271 dintre solicitanți au primit locuință. Asta a fost posibil datorită construirii a mai multor blocuri pe teritoriul fostului Oser (străzile Blajului și Timișului).
„Ne întrebăm pe bună dreptate, unde au dispărut ceilalți solicitanți? De ce a scăzut numărul solicitanților de locuințe sociale după 2008, chiar dacă în perioada 2008-2021 au fost realizate doar vreo 120 de locuințe sociale noi? Mulți dintre cei care ar avea nevoie de locuințe sociale renunță să mai depună cerere pentru că nu există suficiente locuințe sociale. Toată lumea a văzut că între 2015-2020 primăria nu a realizat nicio locuință socială nouă. Nici prin construcție, nici prin renovare. Față de cele circa 400 de cereri de locuințe sociale pe an, primăria a repartizat doar vreo 5 locuințe pe an, care s-au golit prin evacuarea sau prin decesul vechilor chiriași.
Multe clădiri aflate în proprietate publică continuă să fie goale. Multe locuințe din fondul vechi de stat continuă să se lase să se degradeze. Scopul primăriei cu ele este să le scoată din circuitul locativ.
Ne este dor de astfel de investiții mari în locuințe sociale în Cluj”, au transmis activiștii.
CITEȘTE ȘI:
