Ştiri din Transilvania

10 lacuri din Cluj unde să îți petreci sfârșitul de săptămână

Clujul ascunde numeroase comori naturale, fie că e vorba de pădurile neatinse sau de cascadele ca în povești. Lasă-te surprins în acest weekend și petrece-ți zilele libere în familie, pe malul unui lac.

Județul Cluj este bogat în peisaje naturale uimitoare, de la pădurile întinse până la zori, la apele limpezi și bogate în pește ce formează lacurile din zonă.

Vă prezentăm în cele ce urmează o selecție de 10 lacuri pe care trebuie să le vizitezi vara aceasta, fie pentru un weekend la pescuit, fie pentru a face plajă sau plimbări cu barca.

Lacul Beliș-Fântânele

Lacul Beliș Fântânele a fost amenajat în perioada 1970-1974 cu scop hidroenergetic, pe cursul Râului Someșul Cald, fiind un lac artificial de acumulare. S-a format pe vatra vechiului sat Beliș în anii 1980 și este alimentată de 2 râuri Someșul Cald care intră în lac în zona Doda Pilii, întinzându-se pe o distanță de 20 km și Râul Beliș (pe o lungime de 12 km) cu intrare în lac în cătunul Ciurtuci.

Adâncimea apei crește brusc de la 1 metri de mal la 5-6 metri la 3 metri de mal, iar în zona barajului este de 96 metri iar adâncimea medie 40 metri, apa fiind în general limpede.

Biserica Urmanczy, numită și „Biserica de sub lac”, iese la iveală în perioadele secetoase din adâncurile lacului de acumulare Beliș-Fântânele. Biserica romano-catolică a fost construită în anul 1913 de către magnatul Ioan Urmanczy și este singura dovada a existenței satului Beliș în străvechea vatră. Pe zidurile biserici din lac se mai pot vedea și astazi, în ciuda situării acesteia în apa, picturile de pe pereții bisericii care reprezintă îngeri și fresce biblice.

Lacul Geaca

Lacul Geaca se află situat la aproximativ 50 de kilometri de Cluj-Napoca, fiind amenajat în așa fel încât să ofere condiții optime iubitorilor de pescuit. Locaţia reprezintă un complex piscicol alimentat de râul Fizeş. Geaca este supranumită „Comuna celor 8 lacuri” datorită celor 8 lacuri, de pe teritoriul comunei, care fac parte din „Complexul de lacuri de pe Valea Fizesului”, o adevărată bogăţie datorată fenomenelor naturale şi amenajărilor hidrotehnice.

Salba de lacuri din comuna Geaca este un loc de atracţie pentru turişti, care la sfârşitul săptămânii se relaxează aici pesciund, făcând baie, plaja şi plimbări cu barca. Complexul de lacuri Geaca este populat cu specii  precum somnul, ştiuca sau şalăul.

Lacul Someșul Cald

Barajul Someșul Cald a fost construit în 1983, pe valea Someșului Cald între două lacuri de acumulare existente deja, Gilău și Tarnița. Acumularea a fost proiectată în scop energetic. Barajul amenajat are o înălţime de 33,5 de m şi o lungime a coronamentului de 130 de m, centrala hidroelectrică fiind pusă în funcţiune în anul 1983.

Lacul are o suprafață de 6 ha, iar speciile de pește întâlnite în lac sunt: babușca, biban, clean, lipan, oblete, păstrăv, rosioara și știuca.

Lacul Gilău

Lacul Gilău este un lac de acumulare amplasat în amonte de confluenţa Someşului Cald cu Someşul Rece, format în urma construirii barajului hidrocentralei în anul 1972. Este unul din principalele lacuri de agrement ale Clujului, având o suprafaţă de aproximativ 70 de ha. În aval de baraj funcţionează una din cele mai importante păstrăvării din ţară, care are dublu rol: producţia de păstrăv pentru consum şi de puiet de păstrăv pentru popularea apelor de munte.

Lacul de la Gilău este unul dintre cele mai solicitate obiective pentru pescuitul sportiv, unul din malurile sale găzduind o bază complexă de agrement.

Lacul Ştiucii

Lacul Ştiucii este o arie protejată de interes naţional, situată în comuna Fizeşu Gherlii, satul Săcălaia. Ştiuca, specia piscicolă dominantă a lacului, a dat rezervaţiei această denumire. Lacul, este un lac natural de apă dulce aflat pe un substrat de sol sărat, unde regăsim specii piscicole precum ştiuca, şalăul, somnul, crapul şi carasul sau păsări din speciile lişiţă, presură, stârc cenuşiu, etc.

Acest mediu a favorizat dezvoltarea unei biodiversităţi de faună şi floră aproape similară ca număr de specii cu cea din Delta Dunării, Lacul Știucii fiind singurul lac din România pe luciul căruia se dezvoltă plaurul (insule plutitoare acoperite cu stuf).

Lacul Tarnița

Lacul Tarniţa este un lac de acumulare amplasat pe râul Someşul Cald. Acesta are o suprafaţă de peste 200 de ha, iar barajul existent este construit din beton în formă de arc, cu o înălţime de 97 de m, cu o lungime a coronamentului de 237 de m, având ca principal scop producerea de energie electrică.

Lacul este principala sursă de alimentare cu apă pentru staţia de tratare de la Gilău, staţie care furnizează apa potabilă şi industrială a municipiului Cluj-Napoca şi a altor localităţi din judeţul Cluj. Periodic, se organizează de către asociaţii cu profil sportiv diferite concursuri de înot sau pescuit sportiv.

Lacul Drăgan

Lacul Drăgan se află situat la confluenţa râului Drăgan cu râul Sebeşel. Barajul are o înălţime de 120 de m şi o deschidere a coronamentului de 442 de m, această deschidere fiind una dintre cele mai mari din România. Acest lac are multiple roluri: producţia de electricitate, regularizarea Crişului Repede și atenuarea viiturilor. El este alimentat şi de debitul a 8 captări secundare realizate pe văile din versanţii vecini şi asigură debitul necesar pentru hidrocentrala Remeţi, aflată în Valea Iadului.

Zona este de un pitoresc unic, dispunând de facilităţi de cazare de tip pensiune turistică, favorizând activităţi sportive de tip off-road şi mountain-bike.

Lacul Ţaga

Pe raza administrativă a comunei Ţaga au fost amenajate acumulări ce au avut rolul de protejare împotriva inundaţiilor, devenind cu timpul şi amenajări piscicole. La fel ca şi lacurile de la Sucutard, Sântejude şi Geaca, lacul Ţaga Mare este în fapt o acumulare rezultată în urma amenajării Văii Fizeşului, în prezent cu potenţial de exploatare pentru piscicultură.

Prima intervenţie antropică a fost construirea unui baraj prin care s-au separat lacurile Ţaga Mare de Ţaga Mică, ceea ce a dus la o suprafaţă de exploatare piscicolă a lacului Ţaga Mare de aproximativ 100 ha. Suprafeţele amenajate în Valea Fizeşului reprezintă aproximativ o treime din totalul suprafeţelor realizate în scop piscicol din Câmpia Transilvaniei, ocupând locul doi ca suprafaţă după bazinul Pârâului de Câmpie.

Lacurile Ciurila

În localitatea Ciurila, la aproximativ 20 de km de municipiul Cluj-Napoca întâlnim mai multe lacuri, cele mai importante fiind lacurile Pădureni şi Sutu, cunoscute sub numele generic de lacurile de la Ciurila. Acestea sunt populate cu specii de sturion, crap, caras, somn, şalău, biban și ştiucă.

Pescuitul se realizează în regim cu taxă, iar pentru capturile de sturion în sistemul de catch and release.

Laguna Albastră

Laguna Albastră este una dintre cele mai frumoase destinații din inima Transilvaniei, care se află la doar 30 km de Cluj-Napoca, în comuna Aghireșu. Laguna are ape albastre opalescente, înconjurate de trestii și papură, iar peisajul din jurul său taie respirația. Contrastul puternic dintre vegetația abundentă, dealurile calcaroase și apă duce oamenii cu gândul la țărmurile Mării Mediterane și sporesc frumusețea locului.

Locația atrage constant turiști care înfruntă drumul greu de parcurs, pentru a se bucura de peisaj și de apa plină de minerale.

CITEȘTE ȘI

Unde poți „fugi” de caniculă, la Cluj? Piscine și ștranduri din oraș și din împrejurimi