Ştiri din Transilvania
Astăzi are loc ultima mare sărbătoare din anul bisericesc creştin, tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este sărbătoarea care încheie anul bisericesc, deoarece pe 1 septembrie începe noul an bisericesc. În fiecare an, ultimul praznic al anului, Sfântul Ioan Botezătorul, este sărbătorit pe data de 29 august.
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul marchează ziua în care Irod Antipa, unul dintre regii care dominau Galileea şi Pereia, acuzat de sfânt că păcătuieşte trăind cu soţia fratelui său, a acceptat, ca răsplată pentru un dans, să îl decapiteze pe cel care anunţa venirea Mântuitorului.
Cine a fost Sfântul Ioan Botezătorul
Sfântul Ioan Botezătorul a venit pe lume în familia preotului Zaharia din cetatea Orini, mama sa, Elisabeta fiind descendentă a seminției lui Aaron. Nașterea proorocului s-a petrecut cu numai 6 luni înainte de nașterea lui Isus Hristos.
După cum ne învață scrierile bisericești, venirea pe lume a lui Ioan a fost vestită de îngerul Gavriil lui Zaharia, chiar în timp ce tatăl său, preotul Zaharia, slujea la templu. Pentru că nu a crezut în vorbele îngerului a rămas mut până la punerea numelui fiului său.
Din Evanghelie, se știe că Irod, la un ospăț dat în cinstea zilei sale de naștere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemnițat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru relația sa cu Irodiada, care era soția fratelui său. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase oaspeților și lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului că răsplată. Capul Sfântului Ioan a avut, după tradiția Bisericii, o istorie aparte, acesta a fost de trei ori pierdut și de trei ori aflat.
Ziua în care a fost tăiat capul Sfântului Ioan este considerată, potrivit tradițiilor creștine, zi de post și rugăciune. Ziua de sărbătoare este asemănată cu Vinerea Patimilor și se spune că la fel cum postim în fiecare vineri, ca zi a răstignirii, așa se cuvine să postim și în această zi. Odată cu această sărbătoare s-au aflat și o serie de tradiții și superstiții.
Traditii si obiceiuri
-în ziua de 29 august, nu trebuie să se folosească cuțitul, totul se rupe cu mâna.
-nu se mănâncă varză, căci se spune că lui Ioan Botezătorul i s-a tăiat capul pe varză de 7 ori şi a înviat
-nu se bea vin roșu și nu se mănâncă legume de culoare roșie, care amintesc de culoarea sângelui
-în popor se vorbea și de începerea unui post, numit „de la cruce până la cruce”, un post care ținea până pe 14 septembrie (Înălțarea Sfintei Cruci), neconsemnat în calendarul creștin, care avea rolul de a-i curăți pe cei care au săvârșit omoruri sau alte păcate grave
-nu se mănâncă fructe și legume cu formă rotundă, de exemplu pepenele și roșiile nu erau consumate în această zi
-pentru sporul familiei şi pentru alungarea bolilor, în familiile în care au murit rude, în condiţii suspecte sau de moarte năpraznică, se respectă momentele de reculegere şi se împart pachete cu struguri, pâine şi apă
CITEȘTE ȘI
