Situaţiile în care absolvenţii se plâng că angajatorii nu îi cheamă la un interviu pentru că nu au experienţă sunt din ce în ce mai întâlnite pe piaţa muncii.
Doar 19,2% din populaţia ocupată a ţării (formată din totalul celor 8,2 milioane de persoane care au venituri din muncă) are studii superioare, România înregistrând cea mai scăzută pondere a licenţiaţilor din câmpului muncii din rândul statelor din Uniunea Europeană.
Scăderea drastică a numărului de absolvenţi de bacalaureat de la o medie de 170.000 pe an între anii 2007 şi 2009 până la o medie de 96.000 între anii 2013 şi 2016 se reflectă şi în supracapacitatea care există în universităţi, situaţie care se poate compara cu cea a întreprinderilor înainte de 1989.
O intenție bună a conducerii UMF Cluj de a ridica standardul universității și de a “scoate” absolvenți foarte bine pregătiți ar putea fi un dezavantaj pentru studenți la examenul de rezidențiat.
Absolvenţii de liceu susţin, de luni până vineri, probele scrise din sesiunea a doua a bacalaureatului, primul test fiind la limba şi literatura română, urmat de cel la limba maternă, de proba obligatorie, la matematică sau istorie, şi de proba la alegere dintre mai multe discipline.
Tot mai mulţi angajatori vorbesc despre importanţa menţionării în CV a temei lucrării de licenţă, mai ales în cazul tinerilor absolvenţi. Profesorii ar trebui să le vorbească tinerilor şi despre cum să-şi „vândă” calităţile şi cunoştinţele, susţin reprezentanţii unor mari companii care fac angajări la Cluj.
Şase absolvenţi de drept, doi economişti, doi ingineri, un profesor de fizică şi unul de filozofie, un sociolog şi un politolog au intrat în competiţia pentru prezidenţialele din noiembrie.
