Proiectantul ”Centurii de diamant” Vâlcele-Apahida, denumită așa de clujeni din cauza costurilor enorme de construire (150 de milioane de euro, aproximativ 24 de kilometri), vrea să repare și drumurile din județ. Consiliul Județean a publicat lista firmelor interesate de realizare documentaţiilor necesare în vederea reabilitării şi modernizării drumurilor judeţene.
Recent întorși de la Târgul de Turism de la Paris, angajații consiliului Județean Cluj se pregătesc să plece către o nouă destinație: Târgul de Turism de la Milano. Ca să se asigure că au cele mai bune condiții de transport și cazare, instituția nu se sfiește să scoată bani grei din buzunar să le asigure tot confortul: cazare în zona centrală și internet nelimitat și gratuit. Până și transportul public le este decontat.
După ce în urmă cu o zi preşedintele Consiliului Judeţean Cluj s-a lăudat că închide (pentru a câta oară?!) groapa de gunoi de la Pata Rât, marţi, Alin Tişe mai dă o veste “bombă”, de importanţă vitală, despre Centrul de Deşeuri.
Clujeni, de câte ori nu aţi auzit din gura vrednicilor funcţionari din Consiliul Judeţean Cluj însărcinaţi cu finalizarea faimosului Centru de Deşeuri următoarea propoziţie: “Se închide rampa de gunoi de la Pata Rât”?. Nu numai că această rampă nu e închisă, deşi au trecut 6 ani de când acolo trebuia pus lacătul, dar în continuare se depozitează cantităţi considerabile de deşeuri sub ochii nepăsători ai autorităţilor.
Primarul de la Turda Cristian Matei consideră că este “absolut incredibil” cum președintele Consiliului Județean Cluj Alin Tișe a permis această metodă de alocare a fondurilor județului, “folosind banii publici pentru a-și arăta recunoștința pentru susținerea politică,fără să țină cont de proiectele, necesitațile sau oportunitățile administrative ale UAT-urilor”.
Pentru a se putea continua lucrările, un tronson al Autostrăzii Transilvania va fi relocat după ce autorităţile au descoperit că acesta ar fi urmat să treacă printre casele oamenilor. Cauza: proiectarea s-a făcut pe hărţi vechi din 1970.
Centrul de Deşeuri, în prezent o ruină, a ajuns să coste 101 milioane de euro. După falimente răsunătoare, licitaţii anulate, “lucrări malefice” şi bani publici sifonaţi pe construcţii imaginare, în 6 ani de zile valoarea investiţiei a crescut de mai bine de patru ori. Cum au dispărut şi încă dispar din buzunarele clujenilor milioane de euro fără ca nimeni să ia atitudine?