La Aeroportul Internațional Cluj este nevoie de o pistă de 3.500 de metri pentru ca aeronavele care efectuează zboruri intercontinentale să poată ateriza şi decola, iar pentru realizarea pistei este necesară devierea râului Someş.
De mai bine de un an, Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, încearcă să schimbe conducerea executivă a Aeroportului Internațional Cluj. Directorul David Ciceo și colegii săi au obținut în instanță o ordonanță președințială prin care Tișe nu mai are voie să îi insulte în public. Dar pe președintele Consiliului Județean îl ia gura pe dinainte.
Încercarea preşedintelului Consiliului Judeţean, Alin Tişe, de a schimba membrii Consiliului de Administraţie de la Aeroportul Internaţional Cluj a eşuat. Comisia care trebuie să îşi dea avizul de legalitate asupra proiectului nu a emis niciun punct de vedere. Din această comisie fac parte, inclusiv, consilieri judeţeni din acelaşi partid ca şi Tişe, PNL.
Președintele PSD Cluj se implică în conflictul aprig dintre Aeroportul Internațional "Avram Iancu" și Consiliul Județean Cluj, făcând un apel către consilierii județeni.
Cele mai mari trei aeroporturi din ţară, Henri Coandă (Otopeni), Avram Iancu din Cluj-Napoca şi Traian Vuia din Timişoara au avut anul trecut un trafic total de 18 milioane de pasageri, adică au generat circa 83% din numărul total de pasageri de pe toate aeroporturile din ţară. În total, în România, sunt 16 aerogări.
Conducerea Aeroportului Internațional Cluj solicită retragerea de pe ordinea de zi a proiectului de hotărâre privind schimbarea tuturor membrilor Consiliului de Administrație de la aeroport, invocând o serie de ilegalități. În plus, directorii din aeroport le cer consilierilor județeni să nu voteze proiectul, în cazul în care acesta nu va fi retras.
Brexit, tarifele aeroportuare şi utilizarea dronelor în jurul aeroporturilor au fost principalele teme de discuţii în cadrul ședinței Consiliului director al Airport Council Europe (ACI Europe) din 23 ianuarie, care a avut loc la Bruxelles, întâlnire care vine într-o perioadă critică pentru aviația civilă.
Peste 26 de miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii în domeniul transportului, inclusiv cel aerian au fost puse la bătaie de UE, iar aeroporturi din Ungaria, Polonia sau Cehia au profitat şi s-au extins. Al doilea cel mai mare aeroport din România, cel din Cluj, nu este printre ele.