Economie
Radiografia traficului aerian. Aeroporturile București, Cluj și Timișoara au generat 80% din numărul de pasageri de pe toate aeroporturile
Cele mai mari trei aeroporturi din ţară, Henri Coandă (Otopeni), Avram Iancu din Cluj-Napoca şi Traian Vuia din Timişoara au avut anul trecut un trafic total de 18 milioane de pasageri, adică au generat circa 83% din numărul total de pasageri de pe toate aeroporturile din ţară. În total, în România, sunt 16 aerogări.
Traficul de pasageri pe aeroporturile din România a depăşit anul trecut pragul de 21 milioane de pasageri, în creştere cu 7,7% faţă de nivelul înregistrat în 2017, arată datele de la Asociaţia Aeroporturilor din România. Cel mai mare aeroport din ţară, Henri Coandă, a ajuns la 13,8 milioane de pasageri, adică mai bine de 60% din totalul traficului de la nivel naţional.
Prin comparaţie, la coada clasamentului se află aeroportul din Tulcea cu doar 158 de persoane. Acest aeroport, ce ar putea să asigure conexiunea aeriană cu Delta Dunării, nu a reuşit să atragă nicio companie aeriană pe zboruri regulate şi continuă să rămână în coada clasamentului în ceea ce priveşte numărul de pasageri.
În anul 2018, traficul de pasageri pe Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj a crescut cu 3,5% faţă de 2017. În total, anul trecut s-au înregistrat 2.782.401 pasageri, iar în 2017 au călătorit pe şi de pe Aeroportul Internaţional Cluj 2.688.731 pasageri.
Deşi în graficele comunicate de conducerea aeroportului diferenţa între cei doi ani este una uriaşă, cifrele arată că, faţă de anii precedenţi – când la bilanţ numărul pasagerilor creştea cu câte 300.000 - 400.000 - diferenţa este mai clar mai mică.
Ciceo spune, însă, că diferenţa se datorează închiderii în 2016 şi respectiv redeschiderii în 2018 a Aeroportului Transilvania din Târgu Mureş.
"Aparent este mai redusă, întrucât Aeroportul Târgu Mureş a fost închis un an jumătate şi o parte din trafic a venit aici. Deci în cifre absolute, dacă nu punem la socoteală această influenţă, creşterea este mult mai mare. Chiar cu deschiderea lui am avut o creştere de aproape 100.000 de pasageri în 2018", a explicat Ciceo.
La Cluj este nevoie de o pistă de 3.500 de metri pentru ca aeronavele care efectuează zboruri intercontinentale să poată ateriza şi decola, iar pentru realizarea pistei este necesară devierea râului Someş. Lucrările sunt începute deja, iar Ciceo estimează că cel târziu în 2030 se va zbura din Cluj în SUA sau Canada.
"Din acest punct de vedere noi avem o problemă legată de devierea râului Someş, dar o dată cu finalizarea acesteia, care a început şi sperăm ca în trei-patru ani să se finalizeze, Clujul va avea zboruri intercontinentale gen Cluj - New-York, Cluj - Montreal. Cel mai târziu în 2030, cel mai devreme în 2025", a precizat David Ciceo.
Directorul Aeroportului Internațional Cluj a estimate o dublare a traficului aerian național în următorul deceniu – 35 de milioane de pasageri. Dintre aceștia, 7 milioane vor decola sau ateriza de la Cluj. „Este o provocare imensă pentru noi, așa că am început deja pregătirile pentru un asemenea nivel al traficului”, spune David Ciceo.
„Estimările noastre arată că traficul actual aproape se va dubla în mai puțin de 10 ani și vom deservi aproape 7 milioane de pasageri pe an până în anul 2030. Este o provocare imensă pentru noi, așa că am început deja pregătirile pentru un asemenea nivel al traficului. (...) Cele mai mari provocări sunt finanțarea pentru creșterea capacității astfel încât să putem deservi 7 milioane de pasageri anual, confruntarea cu o competiție din ce în ce mai acerbă la nivel regional, cu schimbările rapide ale mediului extern, și impactul tehnologiei asupra industriei aeroportuare.”, spune David Ciceo.
Aeroportul clujean oferă peste 45 de destinații din 21 de țări, inclusiv 8 rute noi în ultimele 12 luni.
O singură scădere în top
Henri Coandă
13.820.428 pasageri (2018)
12.804.191 pasageri (2017)
Avram Iancu Cluj-Napoca
2.782.401 (2018)
2.688.731 (2017)
Traian Vuia Timișoara
1.517.309 (2018)
1.621.529 (2017)
