Un nou motiv de bucurie la Palatul Victoria, locul condus de un domn care nu are card bancar și nu îndrăgește băncile și multinaționalele.

Fragilizat de „revoluția fiscală", care a adus incoerență în mediul de afaceri și sindical, guvernul venind constant cu noi și noi „îmbunătățiri", dar și de saltul înainte făcut de inflație și deficitul comercial și de cont, leul nu mai face față presiunilor depreciative.

După scurtul moment de apreciere de miercuri, leul a reînceput să scadă față de principalele valute, în contrast cu tendința arătată de alte monede din regiune.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a crescut din nou, joi, la 2,09%, de la 2,06%, conform datelor Băncii Naţionale a României.

Creșterea dobânzilor la noi maxime ale ultimilor trei ani a făcut ca plasamentele în lei să fie mai atractive. De asemenea, marcarea profiturilor după foarte recenta scădere a leului, au permis monedei naționale să se aprecieze față de principalele valute.

Ordonanța de urgență care a modificat codul fiscal continuă să își facă simtite efectele asupra perechii euro/leu, care se menține la cele mai ridicate de la apariția monedei unice.

Accentuarea tensiunilor sociale și politice provocate de „revoluția fiscală", suprapusă peste creșterea prețurilor și a deficitului comercial, au pus leul într- situație gravă iar cursul euro a crescut într-o săptămână cu 5,75 bani.

Economistul şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea, a declarat, luni, că anumite criterii de aderare a României la zona Euro, precum deficitul bugetar, inflaţia şi dobânzile, riscă să nu mai poată fi îndeplinite de anul viitor.