După arestarea fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj Horea Uioreanu în luna mai 2014, instituţia se află într-un blocaj total. De aproape un an de zile, proiectele strategice ale judeţului au fost trase pe linie moartă şi nimeni nu îşi asumă nimic. Conducerea Consiliului Judeţean Cluj este singura în măsură să deblocheze proiectele a căror valoare depăşeşte 110 milioane de lei, dar deciziile întârzie să apară.

Fie că vorbim de Centrul de Deşeuri sau de drumul turistic Răchiţele-Ic Ponor, reţeta “succesului”este aceeaşi: se organizează o licitaţie, se decontează mii de euro din bugetul judeţului pe lucrări de proastă calitate sau pe lucrări imaginare, se şterg cu buretele ultimii ani de eşec ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat şi se organizează o nouă licitaţie. Bani irosiţi, timp pierdut. Cine pierde şi cine câştigă din această afacere?

Anul acesta încep lucrările de modernizare la clădirea în care va fi mutată Școala Ioan Bob. Acum elevii învață într-o clădire retrocedată.

Consiliul Judeţean Cluj a publicat pe site, vineri, când lumea se gândea doar la weekend, un anunţ de achiziţie pentru servicii de consultanţă tehnică pentru sprijin la întocmirea documentaţiei de atribuire necesară contractării lucrărilor la celula de depozitare şi a zonei administrative şi sprijin în perioada de elaborare de către viitorul antreprenor a noului proiect tehnic la Centrul de Deşeuri.

Comunicatele trimise presei în ultima jumătate de an dovedesc că șefii județului trăiesc într-o altă lume, în care prioritățile nu sunt drumurile, terminalul intermodal sau groapa de gunoi, ci lansările de carte, fiii satului sau expozițiile tematice.

Consiliul Judeţean Cluj a anunţat că va organiza o nouă licitaţiepentru finalizarea drumului turistic de la Răchiţele-Ic Ponor. Acest proiect este unul din multele proiecte ratate ale CJ Cluj, cu numeroase nereguli şi cu o expertiză care arată că tot ce s-a construit până acum pune în pericol siguranţă rutieră şi pietonală, experţii propunând inclusiv demolarea a ceea ce s-a construit. Cine va suporta pagubele de până acum?

Bugetul municipiului pe anul acesta este mai mare decât în 2014. Mare parte din banii pentru investiții se duc pe proiecte cu fonduri europene.

Primăria Cluj-Napoca are în derulare mai multe proiecte cu fonduri europene. Din bugetul local trebuie asigurată finanţarea care apoi este recuperată sau cofinanţarea acestora.