Pentru o democrație (fie ea matură, emergentă sau slab funcțională), s-a depășit demult limita abuzului. În România, după cele întâmplate în ultimul an și jumătate, chiar și după cele mai de jos standarde, lucrurile ar fi trebuit demult clarificate și derapajele corectate.
Dana Gîrbovan a spus, joi, că raportul Comisiei de la Veneţia nu este atât de îngrijorător aşa cum s-a vehiculat în spaţiul public şi că au fost lansate recomandări şi susţineri la care autorităţile române au datoria să răspundă, menţionând că se analizează doar modificările contestate din justiţie.
Cred tot mai mult că membrii comisiei speciale pentru modificarea legilor justiției și „rezultatele” muncii lor sunt un fel de „acoperire” pentru un fenomen politico-economico-juridic mai extins căruia, la modul sugestiv, îi spun „reprivatizarea României”. În cele ce urmează voi încerca să explic de ce se face asta și cum se face.
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Asociaţia Magistraţilor din România face un apel tuturor persoanelor interesate să conştientizeze că problemele din justiţie se rezolvă instituţional, prin proceduri legale, şi nu în stradă.
Câteva zeci de persoane au protestat, sâmbătă, în tăcere, în faţa sediului PSD din Cluj-Napoca. La manifestarea de la Cluj au participat şi membri ai grupului "Vă vedem din Sibiu".
Comisia specială privind justiţia se va reuni la finalul lunii ianuarie pentru a elabora proiectele de modificare a legislaţiei penale şi a procedurii civile, a declarat, marţi, preşedintele comisiei, Florin Iordache (PSD), precizând că nimeni ”nu s-a grăbit să depună amendamente”.
Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO), din cadrul Consiliului Europei (CoE), a decis, într-o sesiune plenară desfășurată în perioada 4-8 decembrie, să efectueze evaluări de urgență ale proiectelor de lege privind sistemul judiciar din România, se arată într-un comunicat publicat luni, la Strasbourg, de Consiliul Europei.
