Delegaţilor pe care i-a avut judeţul la Marea Unire de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, le va fi conferit post-mortem titlul de Cetăţean de onoare al judeţului Cluj - "Clujean de onoare", printr-o hotărâre a Consiliului Judeţean (CJ) Cluj adoptată miercuri.
Oameni politici şi de cultură maghiari şi români, o parte dintre ei participanţi la o dezbatere organizată, vineri, la Cluj, de Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania, au adoptat un document intitulat "Declaraţie româno-maghiară în anul Centenarului", în care se vorbeşte despre un viitor proiect de ţară al românilor, maghiarilor şi al celorlalte minorităţi. Printre semnatarii documentului se numără şi Tokes Laszlo.
Un maraton al istoriei este organizat astăzi la Cluj, timp de 16 ore, de dimineaţă şi până la miezul nopţii, timp în care vor avea loc activităţi şi dezbateri dedicate generaţiei care a realizat Marea Unire din 1918.
Preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a afirmat, sâmbătă, că, deşi mai sunt unii care susţin că nu românii ar fi făcut Unirea sau că aceasta nu ar avea niciun fel de temei, Actul de la 1918 nu ar fi fost posibil dacă nu ar fi avut rădăcini istorice, istoricul subliniind şi că nu iubea nimeni pe români în asemenea măsură "ca să le pună pe tavă un cadou" de o asemenea amploare.
Preşedintele CNMT, europarlamentarul Tokes Laszlo, a declarat duminică, într-o conferinţă de presă susţinută la Cluj, că în acest an nu numai românii îşi sărbătoresc Centenarul Marii Uniri, ci şi maghiarii îşi sărbătoresc anul autodeterminării.
Primăria Cluj-Napoca a deschis, miercuri, expoziţia „Clujul şi Marea Unire” care conţine documente şi fotografii inedite din perioada Marii Unirii de la 1 Decembrie 1918, printre ele fiind şi primul ziar românesc, jurământul funcţionarilor români, dar şi primul act în limba al Primăriei emis în 1919.
