Marţi, 20 martie 2018, la ora 18:15, va avea loc echinocţiul de primăvară, ziua care marchează începutul primăverii astronomice.

Superstiţiile de Anul Nou sunt respectate de multe persoane, care consideră că în acest fel le va merge bine în Noul An. Printre superstiţiile şi obiceiurile de sfârşit de an se numără dansul în aer liber pentru sănătate şi noroc şi umplerea portofelelor cu bani pentru un an prosper.

Intrarea într-unul dintre cele patru mari posturi de peste an, rânduite de Biserica Ortodoxă, este precedată, de fiecare dată, de ziua în care se lasă sec, aceasta fiind ultima zi în care se mai poate mânca ''de dulce'', conform regulilor bisericeşti.

În ultima zi a anului vechi şi în prima a celui nou, datina românească este marcată de simboluri, colinde şi obiceiuri păgâne.

În această seară, facem cadouri, dăruim, ne pregătim pentru sărbătorirea de mâine a Sfântului Nicolae. O serie de credinţe populare despre acest Ajun.

Tradiţiile şi obiceiurile de Înviere sunt cunoscute şi respectate de o mulţime de oameni încă din timpuri străvechi, însă nu acelaşi lucru se poate spune despre obiceiurile din cea de-a doua zi de Paşte, care nu sunt cunoscute de toată lumea.

Străzile satului Chintelnic din județul Bistrița-Năsăud s-au umplut, în seara dinaintea Bobotezei, de colindători costumați cât mai înfricoșător, cunoscuți sub numele de Hâzii, care au mers pe la casele oamenilor pentru a alunga spiritele rele și a pregăti venirea preotului cu crucea.

Crăciunul este perioada tradiţiilor, a superstiţiilor şi a obiceiurilor transmise din generaţie în generaţie. Colindul, scenetele cu motive religioase şi mesele bogate sunt nelipsite în toate colţurile ţării, în special la sat, acolo unde obiceiurile s-au păstrat mai bine.