Bugetarea participativă a dorit să fie o modalitate de comunicare între administrația locală și cetățenii municipiului Cluj-Napoca. Astfel s-a pus la dispoziție o anumită sumă de bani, iar clujenii trebuiau să propună soluții pentru a îmbunătăți orașul. Au fost propuse sute de proiecte, însă prea puțini clujeni s-au arătat interesate de ele.

Antreprenorul Ion Sturza, președinte al fondului de investiții Fribourg Capital a declarat că sunt foarte puţine proiectele şi startup-urile din piaţa românească ce merită cu adevărat investiţii. Nu ducem lipsă de capital, sunt mulţi investitori de afară interesaţi de iniţiative de afaceri de la noi, “dar noi nu avem ce livra”, spune omul de afaceri.

O delegaţie a Parlamentului European vizitează, alături de membri ai Comisiei Europene, proiecte realizate în Transilvania din fonduri europene.

Clujenii pot decide de astăzi cum se vor cheltui 2 milioane de euro din bugetul Clujului, în cadrul primului proiect online de bugetare participativă lansat vreodată în România.

Invitat într-o emisiune la radio, Emil Boc a spus că, indiferent care vor fi membri noului Guvern, proiectele majore nu vor fi afectate.

Un istoric clujean care locuieşte în zona Gării din Cluj-Napoca îi critică pe actualii specialişti care se ocupă de planningul urban (n.red.: planningul urban este un process tehnic şi politic care vizează utilizarea terenului, protecţiei şi a mediului înconjurător) din oraş.

Preşedintele Consiliului Judeţean insistă cu schimbarea directorului aeroportului David Ciceo şi cu desfiinţarea RAADPP.

Primăria Cluj-Napoca a accesat în cadrul programelor europene de finanţare nerambursabilă din 2007-2013, pentru care municipiul era eligibil, respectiv Programul Operaţional Regional – POR, atât pe axa 1.1 destinată polilor de creştere, cât şi pe alte axe din cadrul acestui program.