Cu toate că mitingurile românești autentice perseverează în format (mai) restrâns și ar putea continua așa (creativ, simbolic), se poate vorbi, chiar și în aceste condiții, despre o perioadă de după-proteste: adică ce se poate întâmpla, ce ar fi bine să se întâmple după atingerea primelor obiective și până la o finalitate (dacă există).

Partidul Social Democrat vrea ca șeful statului să renunţe la referendum, întrucât după ce legile privind Ordonanţele 13 si 14 au fost promulgate, obiectul consultării populare a disparut, susţin ei.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat miercuri că în filialele PSD s-au strâns peste 1,4 milioane de semnături pentru susţinerea guvernului şi a programului de guvernare.

UDMR și PNL Cluj au decis anul trecut să includă în protocolul de guvernare locală montarea de plăcuţe trilingve - română, maghiară, germană - la intrările în localităţile în care cele două formaţiuni au majoritate în consiliul local, implicit municipiul Cluj-Napoca.

Comitetul Executiv Național al PSD a votat miercuri lista noilor nominalizări pentru portofoliile Justiție, Fonduri Europene, Economie și Mediul de Afaceri, au declarat pentru Agerpres surse politice.

Partidul Social Democrat a convocat mult așteptata ședință a Comitetului Executiv Național. Această ședință va avea loc, miercuri, de la ora 12.00, la Palatul Parlamentului.

Am indicat de la bun început (și am stăruit apoi - fără a face un titlu de laudă din asta) cele două cauze principale ale crizei politice din România: personalizarea fără măsură și peste limite a politicii românești și strategia fără plan B a partidului și coaliției câștigătoare, după alegerile din decembrie 2016.

USR i-a făcut "hoţi" pe aleşii PSD şi ALDE, spunându-le că ar trebui să le "fie ruşine", preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu răspunzându-le că au "cultură politică zero" şi a crezut că odată intraţi în Parlament vor "învăţa ceva, dar nu a fost aşa", potrivit stenogramei şedinţei BPR.