Infrastructura, respectiv „timpul alocat deplasării” și „timpul pierdut în trafic”, sunt astăzi cele mai stringente probleme ale administrațiilor locale din România, în special în orașele universitare – București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, care au atras un surplus de forță de muncă înalt calificată și care au transformat studenții, „noii veniți” din centrele universitare în noi clujeni, timișoreni, ieșeni și bucureșteni.
Profesorul Călin Hințea (FSPAC, UBB) explică strategia prin care Clujul încearcă să oprească „exodul-creierelor”, adică pierderea oamenilor și a resurselor de „inteligență”.
Ce este „exodul creierelor”? Expuse concurenței pieței libere, țările est-europene au rămas în urmă, cu avantaje competitive reduse și perspective slabe pentru viitor. Tinerii și-au căutat viitorul în alte părți și au lăsat aceste regiuni cu o populație îmbătrânită și cu și mai puține oportunități. Un oraș a gândit o strategie pentru a opri exodul-creierelor – Cluj-Napoca.
După doi ani cu un număr modest de vizitatori în orașul de pe Someș, municipalitatea mizează pe marile festivaluri care au pus Clujul pe harta culturală a lumii pentru atragerea turiștilor.
Dezvoltarea infrastructurii educaționale în municipiul Cluj-Napoca a fost tema dezbaterii organizată sub cupola Centrului de Inovare și Imaginație Civică (CIIC) joi, 22 octombrie 2020.
