Paștele este sărbătoarea luminii, a Învierii și a reînnoirii sufletești. În tradiția românească, prima zi de Paște este încărcată nu doar de simboluri religioase, ci și de o serie de ritualuri și superstiții moștenite din generație în generație.

Sâmbăta Mare, ultima zi înainte de Paște, este o zi plină pentru credincioși, care fac ultimele pregătiri pentru a sărbători Învierea Domnului conform tradiției și obiceiurilor locale.

Vinerea Mare, una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Patimilor, este marcată prin numeroase obiceiuri și ritualuri specifice.

În calendarul creștin ortodox, Joia Mare, cunoscută și sub numele de Joia Patimilor, ocupă un loc central în Săptămâna Mare, prevestind apropierea Paștelui. Este o zi cu o profundă încărcătură spirituală, dar și un prilej pentru punerea în practică a numeroaselor tradiții și obiceiuri strămoșești care se păstrează cu sfințenie în multe zone ale țării.

În Săptămâna Mare, există doar două zile în care este permis spălatul rufelor, conform tradițiilor ortodoxe.

De Florii, creștinii ortodocși sărbătoresc intrarea lui Iisus în Ierusalim. Tot atunci sunt sărbătoriți cei care poartă nume de flori. În acest an, sărbătoarea este pe 13 aprilie și se celebrează în duminica dinaintea Paștelui. Românii urmează mai multe tradiții și obiceiuri.

Pe 25 martie, creștinii ortodocși sărbătoresc Buna Vestire, ziua în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că va naște pe Mântuitorul Iisus Hristos.

Tristețe în lumea folclorului românesc. A murit Camelia Motoc, fondatoare a Școlii de joc tradițional românesc din Cluj-Napoca.