Timp Liber
Postul Crăciunului, primul post din anul bisericesc. Se apropie ultimele două zile de dezlegare la pește
Postul Crăciunului este primul post din anul bisericesc și ultimul din civil. În acest weekend o să fie ultimele zile de dezlegare la pește.
Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos/ Foto: doxologia.ro
Pe 15 noiembrie a început Postul Crăciunului și durează până pe data de24 decembrie, atunci când gospodinele se pregătesc cu bucate cea mai importantă zi din an.
Timp de 40 de zile creștinii vor ține post și își vor aminti de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, atunci când aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Astfel, creștinii se încredincesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria.
În Postul Crăciunului, credincioșii respectă cu strictețe datina și tradiția. În cele 40 de zile, creștinii vor posti de carne, brânză și ouă, în timp ce miercuri și vineri se consumă mâncare fără ulei și fără vin. Dacă în zilele de luni, miercuri și vineri Biserica Ortodoxă prăznuiește vreun sfânt mare, creștinii pot consuma untdelemn și vin. În cazul în care există o sărbătoare cu cruce roșie, atunci se face dezlegare și la pește
Ultimele două zile pentru dezlegarea la pește sunt în 17 și 18 decembrie.
Ce semnifică Postul Crăciunului?
Pr. lect. univ. dr. Paul Bogdan Ivanov, lector universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul UBB Cluj a vorbit cu reporterii monitorulcj.ro despre Postul Crăciunului și pregătirile care se fac înainte de Crăciun.
Potrivit lui Bogdan Ivanov, în perioada când era mai mic, în perioada Postului Crăciunului era doar două dezlegări la pește.
„Vă mărturisesc că pe vremea mea când eram elev, student, erau numai două dezlegări. Una era la Intrarea în Biserică a Maicii Domnului pe 21 noiembrie și una de Sfântul Nicolae. Acum sunt mai multe, dar nu erau trecute ele în tipicul Bisericii”, a declarat pentru monitorulcj.ro Pr. lect. univ. dr. Paul Bogdan Ivanov.
Față de Postul Paștelui, Postul Crăciunului nu este la fel de aspru.
„Spre deosebire de celelalte posturi mari și în special de Postul Sfintelor Paști, Postul Crăciunului nu este unul la fel de aspru. Acest lucru se vede și din regimul alimentar ceva mai relaxat și mai îngăduitor, dar și datorită faptului că nu avea un caracter penitențial încă de la bun început. El a fost instituit cumva și cu momentul Bobotezei, al epifaniei, când de regulă se făcea botezul celor care se pregăteau să intre în creștinism. Este normal ca înainte de botez să ții o perioadă de post. Este un post al bucuriei și are un caracter mai festiv tocmai pentru sărbătoarea pentru care ne pregătim (Nașterea Mântuitorului - n.red.) este una a bucuriei și nu este marcată de tristețea patimilor Domnului cum este în perioada Paștelui”, a adăugat Pr. lect. univ. dr. Paul Bogdan Ivanov.
Postul Crăciunului este unul al bucuriei, care ne pregătește pentru întâlnirea cu Mântuitorul Iisus Hristos.
Credincioșii care țin Postul Crăciunului sunt sfătuiți să fie cumpătați din punct de vedere alimentar, să continue să consume alimente sănătoase, bogate în vitamine. Ca mâncăruri de post pot fi alese pastele cu legume proaspete trase la tigaie, iar pentru preparatele româneşti putem mânca tocăniţă de ciuperci cu mămăliguţă, ciulama de ciuperci cu mămăliguţă, ciorbă de fasole, fără carne.
Ultima zi a Postului Naşterii Domnului, ziua de 24 decembrie, numită Ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: se ajunează până după-amiază, când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului lui Daniel şi a celor trei tineri din Babilon. În alte zone, se ajunează în această zi până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua ce a vestit magilor Naşterea Domnului.
CITEȘTE ȘI:
