Timp Liber
Retrospectivă Jean-Luc Godard la TIFF 2023. Regizorul va fi celebrat în acest an la festival
Fondator al Noului Val Francez, critic de film, teoretician și intelectual radical, regizorul Jean-Luc Godard (1930 – 2022) va fi celebrat la cea de-a 22-a ediția a Festivalului Internațional de Film Transilvania - TIFF.
Jean-Luc Godard / Foto: TIFF
În perioada 9-18 iunie, opt dintre cele mai apreciate filme ale lui Jean-Luc Godard vor putea fi vizionate în cadrul secțiunii Close-up Jean-Luc Godard, organizată cu sprijinul Institutului Francez din România.
Angajat politic fervent, interesat de posibilitățile nelimitate ale cinemaului, experimentând constant cu forme și idei, cu o uluitoare forță intelectuală, Godard este un cineast unic a cărui influență transcende domeniul audiovizual. Interesul lui Jean-Luc Godard pentru film apare în tinerețe, când coagulează o echipă de critici entuziaști în jurul revistei Cahiers du Cinéma, printre care Jacques Rivette, Claude Chabrol și François Truffaut.
În 1960 debutează cu ceea ce avea să devină un film-cult care a zguduit paradigmele existente în lumea cinematografiei. Capodoperă venerată de public și critică deopotrivă, À bout de souffle (Cu sufletul la gură) portretizează viața unei tinere americane din Paris (eleganta Jean Seberg) și povestea de iubire sortită eșecului pe care o are cu un delincvent (interpretat de un seducător Jean-Paul Belmondo, a cărui carieră fulminantă este lansată de acest film). Renumitul critic de film Roger Ebert considera primul lungmetraj al lui Godard ca fiind „cel mai influent debut de la Citizen Kane încoace". Bazat pe o idee dezvoltată împreună cu Truffaut și Chabrol, À bout de souffle a devenit rapid pelicula emblematică a curentului Nouvelle Vague, revista Sight and Sound considerând-o „manifestul intelectual al mișcării". Filmul a câștigat Ursul de Argint la Festivalul de Film de la Berlin și Premiul Jean Vigo, un semn important de recunoaștere în cinematografia franceză.
„Este un film simplu despre lucruri complicate" avea să spună Godard despre Le Mépris (Disprețul, 1963), o peliculă despre conflictul dintre dragoste, artă și industria filmului. Un dramaturg aspirant se trezește prins între un producător tiranic și regizorul Fritz Lang, într-o adaptare cinematografică a Odiseei lui Homer. Dorința lui de a-i intra în grații producătorului, indiferent de mijloace, are urmări neașteptate, făcând-o pe soția sa (interpretată magistral de Brigitte Bardot) să-l privească cu tot mai mare dispreț. Inspirat de romanul lui Alberto Moravia, Le Mépris este, probabil, cel mai sfâșietor film al lui Godard, fiind marcat de un profund sentiment de melancolie și dezintegrare.
O operă radicală a cinematografiei și un punct de cotitură în cariera lui Godard, La chinoise (1967) adaptează liber Demonii lui Dostoievski într-un film politic despre un grup de cinci studenți adepți ai lui Mao, care plănuiesc o asasinare. Avându-i în rolurile principale pe Anna Wiazemsky - o altă colaboratoare fidelă a regizorului - și Jean-Pierre Léaud, filmul este rezultatul unui proces de producție complet frenetic, cu scene improvizate și autonome, asamblate ulterior la masa de montaj. Filmul a câștigat Premiul Juriului la Festivalul de Film din Veneția și marchează renunțarea lui Godard la ideea de film narativ.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
