Timp Liber
Castelul Bánffy-Barcsay de la Gilău, „readus la viață”! „Una dintre cele mai impozante rezidențe nobiliare renascentiste ale Transilvaniei” - FOTO
Castelul-cetate de la Gilău, o adevărată bijuterie arhitecturală, și-a recăpătat frumusețea, în urma unor lucrări de reabilitare care au avut loc în ultimii ani.
Castelul-cetate de la Gilău, o adevărată bijuterie arhitecturală. FOTO: Facebook/ Claudiu Salanță
Castelul Bánffy-Barcsay de la Gilău, monument instoric de importanță națională, a fost reabilitat cu fonduri europene și va deveni centru cultural multifuncțional. Predarea tehnică a castelului de la Gilău, proprietate a Fundaţiei Tradiţii Transilvane, înfiinţată de omul de afaceri şi mecena Elek Nagy, a avut loc la finalul anului trecut. Elek Nagy a cumpărat castelul de la moştenitorii familiei Barcsay, după care l-a donat fundaţiei.
În urma lucrărilor de restaurare, Castelul de la Gilău va redeveni una dintre bijuteriile Transilvaniei, în forma unui centru cultural multifuncţional. Un alt obiectiv este transformarea castelului într-o destinaţie turistică importantă în judeţul Cluj şi în Transilvania, astfel încât să reflecte rolul istoric multisecular al complexului şi să dea viaţă valorii sale culturale specifice, născută la întâlnirea a două zone: Ţara Călatei şi Ţara Moţilor.
Castelul-cetate de la Gilău este unul dintre cele mai impozante rezidențe nobiliare renascentiste ale Transilvaniei, păstrat într-o stare relativ de conservare, arată arhitectul-șef al județului Cluj, Claudiu Salanță.
„Castelul de la Gilău figurează pe Lista Monumentelor Istorice cu codul CJ-II-a-B-07673. Mărimea, vechimea, importanța istorică și de istoria artei, componentele artistice păstrate (pe loc sau în Muzeul de Istorie al Transilvaniei, Cluj), proprietarii și locatarii lui (episcopii de Alba Iulia, ultima regină a Ungariei medievale, Isabela de Jagello, principele Transilvaniei Gheorghe Rákóczi I. cu familia, primul guvernator al Transilvaniei, Gheorghe Bánffy, familii de aristocrați și nobili) indică în mod clar importanța națională a acestui monument”, a arătat Salanță, pe rețelele de socializare.
După obţinerea unei finanţări europene în 2017, în anul următor au început lucrările de restaurare a castelului. Valoarea totală a proiectului depăşeşte 30 de milioane de lei, finanţarea fiind asigurată din fonduri europene prin guvernul României, din sprijinul acordat de guvernul ungar şi din contribuţia de peste 3 milioane de euro a fundaţiei fondate şi prezidate de Elek Nagy. Renovarea va continua anul acesta cu restaurarea parcului din jurul castelului, după ce finanţarea de 2,15 milioane de euro a fost câştigată tot din fonduri UE, lucrările incluzând restaurarea completă a castrului roman şi a parcului adiacent castelului.
Castel cu o istorie bogată
Cetatea medievală (castrum) de la Gilău este menţionată în documente din anul 1428 („in castro dicti domini nostri episcopi Gyalu”), în timpul episcopului Gheorghe Lépes. Cetatea era centrul unui vast domeniu episcopal format la vest de Cluj. În anul 1540 regele Ungariei, Ioan Zápolya (Szapolyai), venind din Buda în Transilvania, a poposit în cetatea de la Gilău, care era în proprietatea episcopului Ioan Statileo (1528–1542), un adept al lui.
„În 1556 proprietăţile episcopiei Transilvaniei au ajuns în posesia fiscului, iar cetatea a devenit din nou reşedinţa reginei Isabela revenită în Transilvania în acelaşi an. Mai târziu, din anii 1580 cetatea şi domeniul a avut mai mulţi proprietari: în 1587 guvernatorul Ioan Ghiczy, în 1597 episcopul Transilvaniei Dimitrie Náprágyi, în anii 1600–1603 Mihai Viteazul, Ştefan Csáky și generalul Giorgio Basta, în anii 1603–1605 nobilul Pancraţiu Sennyei.
Între anii 1633–1643, domeniul a intrat din nou în posesia fiscului, dar principele Gheorghe Rákóczi I. (1630–1648) l-a folosit ca pe o proprietate proprie, iar în 1643 l-a ipotecat lui Sigismund, fiului său mai mic. În perioada în care cetatea era în îngrijirea familiei Rákóczi, a cunoscut o reconstruire radicală, afectată mai târziu de ruinarea în timpul războiului curuților (1704, 1707) și de intervențiile din secolul al XIX-lea. Principele Gheorghe Rákóczi I. a dispus transformarea cetăţii medievale într-un castel cu funcţie de reşedinţă princiară impunătoare. Lucrările au avut loc între anii 1638–1652. Toţi membri familiei princiare au primit câte o cameră de locuit la etajul uneia dintre cele 4 turnuri. Cele 4 turnuri ale castelului erau denumite Bastionul Domniei Sale (NV), Bastionul Doamnei, Bastionul de Straja și Bastionul Domnului nostru mai tânăr. Reconstruirea s-a făcut sub tutela arhitectului italian Agostino Serena.
În 1676, Gheorghe Bánffy, (1661–1708), viitorul guvernator al Transilvaniei redobândește domeniul și castelul”, a mai arătat arhitectul-șef al județului.
Castelul de la Gilău, fostul castel princiar, era una dintre reședințele reprezentative ale familiei Bánffy, castelul de la Bonțida fiind încă în construcție. Castelul a rămas în posesia familiei Bánffy până în anul 1851.
„În 1861 castelul a suferit un mare incendiu și a fost reconstruit și renovat de catre Bernat Rosenberger în 1874. După moartea sa din 1909, copii săi l-au vândut în 1911 contesei Ecaterina Bánffy, soţia lui Toma Barcsay. Aceasta l-a deţinut până la naționalizarea din anul 1948. După anul 1972, castelul a fost folosit ca şcoală pentru copii cu dizabilităţi până în 2002, când a fost retrocedat vechiului proprietar. În ultimii ani a fost reabilitate de către actualul proprietar Erdélyi Hagyományok Alapítvány –Fundația Tradiții Transilvane”, mai scrie Claudiu Salanță.
Istoria Gilăului, marcată de aproape fiecare perioadă importantă a istoriei umane
Localitatea Gilău este una dintre localităţile cu cel mai bogat patrimoniu istoric al judeţului Cluj, istoria sa fiind marcată de aproape fiecare perioadă importantă a istoriei umane, subliniază, de asemenea, arhitectul-șef al județului Cluj, Claudiu Salanță:
„Pe diferite situri ale localității au fost identificate mai multe așezări fortificate din diverse perioade ale istoriei: preistorie, neolitic, din epoca bronzului, din perioada La Téne. La vest de castelul actual în epoca romană a existat un castru, una dintre primele construite pe teritoriul nou-ocupat al Daciei, ridicat încă în perioada împăratului Traian din pământ și lemn, împreună cu un vicus militar, și care a fost reconstruiți mai târziu în piatră, nu departe de locația originală. În evul mediu timpuriu se pare că a fost refolosită una dintre vechile cetăți de pământ (sec. X.), probabil pentru apărarea și controlarea drumului de sare, care lega zona Dejului cu Oradea. În zona sud-estică a parcului castelului a fost descoperit un cimitir de secolul al XII-lea. În secolul al XIII-lea la Gilău a existat deja și un centru domenial al episcopului romano-catolic de la Alba Iulia, clădirea inițială a bisericii reformate de astăzi data de la începutul secolului al XIV-lea”.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
