Actualitate
Cutremurul care a „mișcat” Clujul. Ce riscuri există în zonă și ce spun geologii
Cum se explică seismele recente din zona Olteniei, resimțite până în Cluj? Există o legătură între aceste seisme și cutremurele din Turcia? Mai mult, ce riscuri există pentru Cluj?
Cum se explică seismele recente din zona Olteniei, resimțite până în Cluj? Care este legătura cu seismele din Turcia/captură foto: Depositphotos.com
Răspunsurile sunt oferite de profesorul geolog inginer Vlad Codrea, director de cercetare la Institutul Star al UBB.
Monitorulcj.ro a discutat cu profesorul geolog inginer Vlad Codrea, directorul de cercetare la Institutul Star al UBB, pentru a afla răspunsuri la câteva întrebări cu privire la cutremurele ce au zguduit recent România.
„Ce se întâmplă în toată judecarea acestor întâmplări telurice?! Chestiunea nu este fundamental complicată.
Toate aceste cutremure nu sunt altceva decât o expresie a planetei care trăiește, pentru că noi suntem o planetă vie.
Ce înțeleg printr-o planetă vie? Înțeleg că ea este formată, după cum bine este știut, din plăci tectonice. Aceste plăci tectonice sunt în relații de convergență sau de divergență: rifturile exprimă divergența, subducțiile o obducțiile exprimă convergența.
CITEȘTE ȘI:
Replicile cutremurului din Gorj, înregistrate pe parcursul nopții
În permanență vor exista rearanjări între marile plăci. Dar pe lângă marile plăci există și microplăci, mai ales la contacte, așa cum se întâmplă pe teritoriul României.
Iar la noi, fără îndoială, este o astfel de situație în care avem o serie de mișcări care, sigur, sunt generatoare de cutremure”, a explicat pentru cititorii monitorulcj.ro profesorul geolog inginer Vlad Codrea, directorul de cercetare al Institutului Star-UBB.
Cum se explică seismele recente din zona Olteniei, resimțite până în Cluj?
„Da, ne-am obișnuit cu zona Vrancei, însă aceasta nu înseamnă că pe teritoriul României nu există și alte focare potențiale de cutremure, iar Oltenia are un astfel de potențial.
Așa cum există și în Banat astfel de surse generatoare de cutremure, sunt «cutremurele bănățene» care, sigur, sunt mult mai rare și de mai mică intensitate decât cele vrâncene, care sunt mai adânci. Însă, la un număr de ani, se fac resimțite și acestea, astfel încât nu trebuie să fim surprinși din cale afară.
Iar faptul că se resimt până la Cluj, aceasta se înscrie în logica transmisivității în rocile care alcătuiesc teritoriul României, pentru că odată pornită o vibrație, poate să parcurgă zeci sau chiar sute de kilometri până se stinge”, a adăugat profesorul Vlad Codrea.
Riscuri pentru Cluj, un spațiu puțin obișnuit cu seismele
În privința riscurilor la care este expus Clujul din cauza cutremurelor din ultima perioadă, directorul de cercetare al Institutului Star-UBB, Vlad Codrea, susține că acestea sunt minime, în condițiile în care chiar și cutremurul devastator care a zguduit România în martie 1977 a fost mult mai atenuat în Capitala Ardealului.
„Pe bună dreptate, zona Clujului nu a fost zguduită de cutremure puternice și, în momentul de față, nu este nimic îngrijorător și nici nu cred că s-a raportat vreo pagubă și, cu atât mai puțin, victime.
După cum vedem, aceste mișcări sunt extrem de atenuate la Cluj.
Și când a fost marele cutremur vrâncean din ’77, Clujul nu a resimțit efecte (bine, s-au mișcat lustrele etc), nu a avut de suferit.
Cu atât mai puțin cutremurele din Oltenia, nu trebuie să intrăm în panică, nu se va întâmpla nimic”, și-a exprimat încrederea profesorul clujean Vlad Codrea.
Întrebarea zilei: Există o legătură cu seismele din Turcia?
„Da, aici ne găsim pe un teren destul de speculativ.
Nu trebuie să excludem vreo posibilă interferență între sistemul de fracturi, pentru că acestea sunt mai mult decât niște falii, și ceea ce avem în România. Este posibil să fi interferat.
Există o mare falie, falia intramoesică, apoi falia pericarpatică, care bortează Carpații spre exterior, de la granița cu Serbia, până la granița cu Ucraina se poate urmări această falie pericarpatică.
Este posbil să fi existat interferențe la capitolul de «rearanjare» în geometria aceasta a deplasărilor”, a declarat inginerul geolog Vlad Codrea pentru monitorulcj.ro
Însă, pentru identificarea unor răspunsuri cu un grad sporit de certitudine sunt necesare studii, în care vor fi implicați cel mai probabil și specialiștii bulgari sau greci, arată directorul de cercetare Star-UBB.
Aceste aspecte urmează să fie clarificate de seismologi.
„Nu trebuie să intrăm în panică. Aceasta este viața planetei. Poate că este bine așa, altfel nu cred că am dori să trăim pe o planetă «moartă», care să fie lipsită de curenți de convexie și de tot ceea ce aduc. Pentru că, mai departe de atât, această fenomenologie ne pune la dispoziție materii prime fără de care nu am putea avea progres, vulcanii asociați, în special și mineralele pe care aceștia le pun în loc”, a explicat profesorul Vlad Codrea pentru monitorulcj.ro
Seismele nu permit predicții
Recent, seismologii de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului au explicat că aparatura nu poate prezice un cutremur şi nicăieri în lume nu există o metodă de a face predicţie. Potrivit acestora, activitatea seismică în zona Oltenia a fost o surpriză şi este de aşteptat să scadă din ce în ce mai mult.
„De preziceri se ţin prezicătorii. Nu există nicio metodă de a face predicţie pentru cutremur şi asta nu în România, la nivel mondial. (...) Deci, plăcile se mişcă în permanenţă şi se întâmplă ca uneori să se acumuleze mai mult stres în placa respectivă. Nu există o formulă. Asta e. Suntem la cheremul naturii", a afirmat Mihai Diaconescu, seismolog la INCDFP, potrivit agerpres.ro
De asemenea, directorul ştiinţific al INCDFP, Mircea Radulian, a explicat că zona Oltenia este una cunoscută de seismologi, care are o activitate în general slabă şi moderată.
Recomandări în caz de cutremur
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a explicat, luni seara, ce trebuie să facă oamenii atunci când se produce un cutremur, potrivit g4media.ro
Primul lucru este să oprești gazele, iar apoi să deschizi ușa apartamentului, pentru că există riscul ca aceasta să se blocheze din cauza seismului.
Nu ieși din casă, ci te adăpostești sub tocul unei uși din interior sau sub o masă.
E indicat ca obiectele grele de mobilă să fi fost fixate de pereți din timp, ca măsură de precauție.
Dacă un seism se produce în timp ce copiii sunt la grădiniță sau la școală, aceștia trebuie să se adăpostească sub bănci și să stea în clase până când se încheie cutremurul. De altfel, școlile și grădinițele ar trebui să organizeze periodic exerciții, pentru ca cei mici să știe ce au de făcut într-o astfel de situație.
Nu suni la 112 să anunți că e cutremur, ci doar dacă s-a întâmplat ceva, cum ar fi un incendiu.
Foto: Depositphotos.com
CITEȘTE ȘI:
