Actualitate
Calitatea aerului din Cluj, în atenția europarlamentarului Nicu Ștefănuță: „Viitorul României ține de sănătatea oamenilor”
Calitatea aerului a reprezentat tema dezbaterii inițiate de europarlamentarul Nicu Ștefănuță, vineri, la Cluj, unde a semnalat, alături de civicii clujeni, necesitatea identificării unui plan de măsuri eficient pentru un aer mai curat.
Aerul pe care-l respirăm, dezbatere birou europarlamentar Nicu Ștefănuță Cluj-Napoca/ foto: monitorulcj.ro
În 2018, România a fost condamnată de Curtea Europeană de Justiție a Uniunii Europene pentru încălcarea constantă a limitelor de poluare a aerului.
Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului are 148 de stații în toată țara, dar unele nu funcționează deloc, iar altele doar parțial. Pe lângă o măsurare corectă a calității aerului, lipsește și o activitate de informare a cetățenilor.
Camelia Gui (Clujul Sustenabil) István Szakáts (Clujul Civic), Alexandru Luchian (Strop de Aer, Strop de Rouă, Desire), Tudor Osiescu (masterand Facultatea de Știință și Ingineria Mediului), precum și cetățenii interesați de tema calității aerului și a sănătății clujenilor s-au numărat printre participanții la dezbaterea inițiată de europarlamentarul Nicu Ștefănuță.
István Szakáts a amintit de eforturile civicilor clujeni pentru îmbunătățirea calității aerului din Cluj, dar și de situația gravă din Pata Rât la acest capitol, zonă unde au fost instalați senzori de monitorizare a calității aerului, iar rezultatele au fost mai mult decât îngrijorătoare, cu mult peste limita admisă de lege.
„Dar ideea fundamentală este că atât timp cât tăcem, nu se va schimba nimic în acest sens. Degeaba are orașul o strategie pentru calitatea aerului, dacă nu facem tema inevitabilă.
Ani de zile APM-ul a mințit orașul în față, că senzorii lor arată depășiri care sunt în cadru legal, de fapt cred că aveau doar câțiva senzori în tot orașul, amplasați strategic.
Suntem condiționați, de fapt, ca să tăcem și tot Clujul se bazează pe o rețea a tăcerii. Acest lucru trebuie încet întrerupt.
De asta avem și grupul „Clujul civic”, cu peste 15.000 de membri, care este grupul cetățenilor care învață să nu tacă.
Și acest lucru vreau să-l accentuez: «Exersați netăcerea»”, a declarat activistul civic István Szakáts, care a accentuat necesitatea includerii temei calității aerului pe agenda publică.
Calitatea aerului și sănătatea
Alexandru Luchian: „Am plecat de la ideea de a face ceva, de aici și deviza «Schimbarea începe cu tine».
În urmă cu mai mulți ani, atunci când am venit în Cluj, am văzut că aerul din zonă este poluat și am început să studiez și să văd cum pot să-l măsor.
Fiind specialist în conectivitate, am început un proiect civic - „Strop de Aer”, ulterior și „Strop de Rouă”, care măsoară calitatea apei, de asemenea am fost implicat împreună cu Fundația Desire într-un raport de cercetare de 18 luni, în care am studiat calitatea aerului de la Pata Rât și modul în care îi afectează pe localnici, automat și Clujul. Avem câteva rapoarte, iar cifrele nu sunt deloc bune, valorile măsurate sunt de câteva ori mai mari decât cele din oraș, dar nici municipiul nu stă foarte bine – suntem în primele 3 orașe poluate din România.
În mod clar, poluarea ne afectează sănătatea.
Mă ocup de două platforme din Cluj care măsoară calitatea aerului și cred că fiecare ar trebui să se implice și să vorbească și, foarte important, să se informeze.
Am fost la Primărie, au spus de nenumărate ori că vor face, pe o altă infrastructură, vor altfel de senzori, dar de ani de zile nu au făcut nimic”, a arătat Luchian.
Ce aer respirăm?
Camelia Gui: „Am identificat actorii locali în zona calității aerului și am inventariat toate inițiativele, pentru că ni s-a părut firesc să agregăm ce avem și am venit cu încă o perspectivă care completa ce era, anume am instalat niște senzori purple air, puțin diferiți de cei existenți – măsoară particulele PM 2.5 și PM 10, amplasați în funcție de metrologie, dezvoltată de Centrul pentru Mediu și Sănătate, mai ales în zonele de trafic ale Clujului.
Sunt 16 senzori instalați, din totalul celor 22 de senzori planificați. Acesta era planul – să aflăm ce aer respirăm și să aducem o completare ecosistemului deja existent în măsurarea calității aerului.
De precizat că în acest ecosistem, mai mulți erau civici decât inițiative administrative locale.
Cred în continuare că e absolut musai să insistăm pe această temă, cu argumente, pentru că lucrurile nu pot rămâne așa, că cetățenii trebuie să știe care este calitatea aerului din orașul lor și nu doar să știe, ci să și vadă măsuri concrete de îmbunătățire”, a explicat Camelia Gui (Clujul Sustenabil).
„Nu poți oferi dezvoltare cu prețul sănătății”
Nicu Ștefănuță – „Vreau să fiu europarlamentarul care vorbește de mediu, vorbește de problemele tinerilor, pentru că viitorul României nu are de-a face doar cu niște indicatori seci în privința dezvoltării, ci are de a face și cu sănătatea oamenilor.
Fondurile europene sunt axate pe condiții de mediu, toate investițiile care se fac au de a face cu asta. Și cred că România va trebui să înceapă să gândească în termeni sustenabili.
La Agenția Europeană a Mediului din Bruxelles, unde a fost prezentată harta aerului curat din Europa, România era o gaură neagră, pentru că nu există monitorizări oficiale.
Spre exemplu, românii trăiesc cu zece ani mai puțin decât spaniolii. Un oraș precum București are 6 miliarde costuri din cauza sănătății precare a oamenilor. În mod clar avem nevoie de dezvoltare. Dar nu poți să oferi cu o mână dezvoltarea, iar prețul să fie sănătatea.
Avem senzori pentru măsurarea calității aerului instalați la birourile din țară, iar senzorul de aici indica o valoare de 65 micrograme pe metru cub, o valoare de câteva ori mai mare decât cea permisă. Legislația de care mă ocup, privind calitatea aerului, va prevedea o reducere la 10 micrograme. În seara aceasta, când studenții sunt în vacanță, deci orașul e mai puțin aglomerat, înregistrăm o valoare de câteva ori mai mare decât cea recomandată de Organizația Mondială a Sănătății”, a explicat europarlamentarul Nicu Ștefănuță.
Participanții au semnalat necesitatea eforturilor conjugate pentru a face din tema calității aerului din Cluj un subiect de interes public, precum și însemnătatea educației privind protecția mediului.
Măsurile de reducere a poluării adoptate de Primărie vizează realizarea de benzi dedicate pentru transportul în comun, realizarea de centuri de ocolire a municipiului Cluj-Napoca, crearea de circuite de „undă verde”, gestionarea traficului prin introducerea de restricții, transportul public ecologic, îmbunătățirea spațiului pietonal etc.
CITEȘTE ȘI:
