Actualitate
Creștere alarmantă a deficitului de judecători la Curtea de Apel Cluj. „Cea mai gravă criză de resurse umane din justiție din ultimii 20 de ani”
Curtea de Apel Cluj se confruntă cu o criză de personal „fără precedent”, potrivit bilanțului de activitate pentru anul trecut. Zeci de magistrați s-au pensionat, în contextul dezbaterilor din spaţiul public privind desfiinţarea pensiilor speciale, de care beneficiază şi magistraţii.
Curtea de Apel Cluj se confruntă cu o criză de resurse umane „fără precedent”/captură foto Curtea de apel Cluj-Oficial Facebook.com
În ciuda provocărilor generate de creșterea numărului de cauze nou intrate pe parcursul anului trecut, de „cel mai grav deficit de judecători din ultimii ani” și de presiunile constante la care este supus sistemul judiciar, Curtea de Apel Cluj a performat în activitatea desfășurată în 2022, arată datele bilanțului prezentat Adunării Generale a judecătorilor.
În decembrie 2022, numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a ajuns la 9.950 de persoane.
Valul de pensionări în justiție din ultima perioadă vine pe fondul dezbaterii privind desființarea pensiilor speciale de care beneficiază şi magistraţii.
Creștere alarmantă a deficitului de judecători
Cea mai importantă problemă cu care s-au confruntat instanțele de judecată în 2022 a fost cea a creșterii deficitului de judecători.
Astfel, la finalul anului 2022, la nivelul Curții de Apel Cluj şi al instanțelor din raza sa de activitate, erau vacante 58 de posturi de judecători, deficit vădit faţă de 01.01.2019, când erau doar 10 posturi vacante la nivelul întregii jurisdicții a Curții.
CITEȘTE ȘI:
Director BNR: Pensiile speciale vor ajunge la 1,5% din PIB în următorii ani
„Deficitul de judecători este în creștere alarmantă: la finalul anului 2020 erau 30 de posturi vacante, iar la finalul anului 2021 se înregistrau 40 de posturi vacante.
În cadrul Curții de Apel Cluj, ca instanță de sine stătătoare, în anul 2022 şi-au desfășurat activitatea un număr de 56 judecători, un record negativ faţă de anul 2021, când au activat în cadrul Curții 59 de judecători, respectiv faţă anul 2020, când au fost în activitate 61 de judecători”, se arată în raportul de activitate pentru anul 2022 al Curții de Apel Cluj.
Cea mai gravă criză de personal din justiție din ultimii 20 de ani
Anul 2022 a fost un an în care justiția s-a confruntat cu una dintre cele mai grave crize de resurse umane din ultimii 20 de ani.
„Creșterea numărului de dosare înregistrată în anul 2021 a continuat şi în anul 2022, în ritm accelerat, fiind înregistrat la final de an 2022 un număr de dosare cu 2.400 mai mare decât la finele anului 2020.
Volumul crescut de dosare a fost gestionat de un număr, de la an la an, tot mai redus de judecători, ieșirile accelerate şi masive din sistem conducând la cea mai gravă criză de resurse umane din justiție din ultimii 20 de ani”, se arată în raportul prezentat Adunării Generale a judecătorilor.
În pofida multiplelor provocări, Curtea de Apel Cluj arată că volumul total de activitate al instanțelor de pe raza Curții de Apel Cluj, în anul 2022, a vizat un număr de 214.097 dosare, cu 9.561 dosare în plus faţă de anul 2021, şi cu 17.046 dosare în plus faţă de anul 2020.
Reprezentanții Curții de Apel Cluj semnalează, de altfel, dificultățile cu care s-au confruntat și judecătoriile mici din raza Curții, precum cele din Sighetu Marmației, Beclean, Năsăud, Târgu Lăpuș, Turda, Șimleu Silvaniei, Baia Mare, Jibou şi Vișeu de Sus. Și în cazul acestor judecătorii, volumul considerabil de activitate a fost gestionat de un număr tot mai restrâns de personal.
Spre exemplu, volumul de activitate cu care s-au confruntat în anul 2022 judecătorii de la instanțele amintite „a determinat pentru aceștia o încărcătură situată peste încărcătura medie înregistrată la nivel național, numărul de dosare fiind pentru unii dintre ei şi cu 600 mai mare decât numărul înregistrat ca medie la nivel național”, se arată în raportul citat.
Val de pensionări în justiție
În noiembrie 2022, judecătoarea Andrea Chiș, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), își anunța demisia din magistratură.
Ulterior, și vicepreședintele Curții de Apel Cluj, Liviu Ungur, s-a pensionat, iar președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de eliberare din funcție.
Zeci de magistrați s-au pensionat, din toamna anului trecut și până în prezent, în contextul dezbaterilor din spaţiul public privind desfiinţarea pensiilor speciale, de care beneficiază şi magistraţii.
Potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice, numărul de beneficiari de pensii de serviciu a fost, în decembrie 2022, de 9.950 - plus 36 faţă de noiembrie 2022, cei mai mulţi, respectiv 4.862, fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor
România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi-trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% din Produsul Intern Brut, potrivit directorului direcţiei de stabilitate financiară din Banca Naţională a României (BNR), Eugen Rădulescu.
Reprezentanții Comisiei Europene în România arătau recent că țara noastră trebuie să desființeze pensiile speciale, dacă vrea miliardele de euro prevăzute în PNRR.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
