Actualitate

Universitatea din Szeged, premiul Nobel pentru medicină în 2023. Descoperiri ce au permis dezvoltarea vaccinurilor ARN mesager contra Covid-19.

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2023 a fost acordat cercetătorilor Katalin Karikó (de la Universitatea din Szeged) și Drew Weissman (de la Universitatea din Pennsylvania), care au dezvoltat vaccinurile anti-Covid pe bază de ARN mesager.

Premiul Nobel pentru Medicină 2023 - Katalin Kariko și Drew Weissman/Foto: Nobel Prize Facebook.com Premiul Nobel pentru Medicină 2023 - Katalin Kariko și Drew Weissman/Foto: Nobel Prize Facebook.com

 

 


Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska a decis astăzi să acorde Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2023 oamenilor de știință Katalin Karikó și Drew Weissman pentru descoperirile lor referitoare la modificările bazei nucleozide care au permis dezvoltarea de vaccinuri mARN eficiente împotriva COVID-19.

 


„Descoperirile celor doi laureați ai Premiului Nobel au fost esențiale pentru dezvoltarea vaccinurilor ARNm eficiente împotriva COVID-19 în timpul pandemiei care a început la începutul anului 2020. Prin descoperirile lor inovatoare, care ne-au schimbat fundamental înțelegerea modului în care ARNm interacționează cu sistemul nostru imunitar, laureații au contribuit. la rata fără precedent de dezvoltare a vaccinurilor în timpul uneia dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății umane din timpurile moderne”, arată în motivarea deciziei Academia Suedeză. 

Katalin Karikó s-a născut în 1955 la Szolnok, Ungaria. Ea și-a luat doctoratul la Universitatea din Szeged în 1982 și a efectuat cercetări postdoctorale la Academia Maghiară de Științe din Szeged până în 1985. Apoi a efectuat cercetări postdoctorale la Temple University, Philadelphia, și University of Health Science, Bethesda. În 1989, a fost numită profesor asistent la Universitatea din Pennsylvania, unde a rămas până în 2013. După aceea, a devenit vicepreședinte și ulterior vicepreședinte senior la BioNTech RNA Pharmaceuticals. Din 2021, ea este profesor la Universitatea Szeged și profesor adjunct la Perelman School of Medicine de la Universitatea din Pennsylvania.


Predecesoarea universității moderne din Szeged este Universitatea maghiară din Cluj, fondată în 1872, care a fost relocată în Ungaria după Tratatul de la Trianon în 1921, instituție ce și-a reluat activitatea la Szeged. Între profesorii care au predat la această universitate s-a numărat Albert Szent-Györgyi, unul dintre fondatorii Facultății de Științe, care a fost distins în 1937 cu Premiul Nobel pentru Medicină pentru descoperirile sale cu privire la vitamina C.

Premiul Nobel pentru Medicină 2023 a fost câștigat de Katalin Kariko și Drew Weissman pentru vaccinurile ARN mesager contra Covid-19/ Foto: Nobel Prize Facebook.com

Drew Weissman s-a născut în 1959 în Lexington, Massachusetts, SUA. Și-a primit diplomele de doctor în medicină și doctorat de la Universitatea din Boston în 1987. Și-a făcut pregătirea clinică la Beth Israel Deaconess Medical Center de la Harvard Medical School și cercetări postdoctorale la National Institutes of Health. În 1997, Weissman și-a stabilit grupul de cercetare la Perelman School of Medicine de la Universitatea din Pennsylvania. El este profesorul familiei Roberts în cercetarea vaccinurilor și director al Institutului Penn pentru Inovații ARN.


În fiecare an, anunţarea laureaţilor se face într-o conferinţă de presă, de obicei, în anumite zile de la începutul lunii octombrie, după ce laureaţii Premiului Nobel sunt votaţi. Institutele pentru acordarea premiilor întocmesc lista candidaţilor eligibili dintre numele recomandate de Comitetul Nobel. Consilierii Comitetului şi alţi experţi redactează rapoarte detaliate despre fiecare candidat, pe baza cărora Comitetul deliberează şi îşi exprimă votul, potrivit www.nobelprize.org.

Primul Premiu Nobel pentru Fiziologie sau Medicină i-a fost acordat, în 1901, medicului german Emil Adolf von Behring (1854-1917). Cel mai recent laureat pentru Fiziologie sau Medicină, în 2022, a fost paleogeneticianul suedez Svante Pääbo, recompensat pentru „descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruţi şi evoluţia umană”, potrivit Comitetului Nobel.


Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină este primul anunţat, luni, 2 octombrie, de Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska din Solna, Stockholm, Suedia.

Urmează, marţi, 3 octombrie, Premiul Nobel pentru Fizică, anunţul fiind făcut de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe (Kungliga Vetenskapsakademien) din Stockholm.

Miercuri, 4 octombrie, este anunţat Premiul Nobel pentru Chimie de către Academia Regală Suedeză de Ştiinţe (Kungliga Vetenskapsakademien) din Stockholm.

Premiul Nobel pentru Literatură este anunţat, joi, 5 octombrie, de Academia Suedeză (Svenska Akademien) din Stockholm.

Al cincilea Premiu Nobel, cel pentru Pace, este anunţat, vineri, 6 octombrie, de Comitetul Nobel Norvegian, din cadrul Institutului Nobel Norvegian (Norska Nobelinstitutet) din Oslo, Norvegia.

Anunţarea Premiilor Nobel se încheie, luni, 9 octombrie, cu Premiul Sveriges Riksbank pentru Economie în memoria lui Alfred Nobel. Anunţul este făcut de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe (Kungliga Vetenskapsakademien) din Stockholm.

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News 

CITEȘTE ȘI:

PREMIERĂ la UMF Cluj. Proiect de cercetare în oncologie condus de un laureat al Premiului Nobel.

abonare newsletter