Actualitate
O expediție în Africa, „născută” la Cluj. Puțini știu despre aventurile clujenilor pe continentul negru.
În anii ‘70, o călătorie transafricană era o idee îndrăzneață. Puțini știu însă că prima expediție româneascǎ transafricanǎ s-a „născut” la Cluj.
O expediție în Africa, „născută” la Cluj | Foto: Autoturisme, Autoutilitare, Autocamioane și Autobuze Românești - Facebook
Prima expediție transafricană românească care a avut loc în anii ‘70 a fost organizată de Asociația Română de Turism și Alpinism (ARTA).
Expediția a avut ca scop străbaterea continentului african de la nord la sud.
Ideea expediției s-a „născut” la Cluj
Ideea expediției s-a nǎscut la Cluj-Napoca. Echipa care a plecat în Africa a fost formată din geneticianul Nicolae Coman, asistent universitar la Facultatea de Biologie și Zoologie a Universității Babeș-Bolyai, inginerul Liviu Ungureanu, șeful Laboratorului de cineficare a aceleiași instituții, stomatologul Sever Popa, asistent la Institutul medico-farmaceutic, biologii Dragoș Neculce și Valeriu Cimpoeru, primul cercetǎtor la stațiunea Arcalia a universitǎții clujene, al doilea redactor la Televiziunea Română.
Ca să obțină aprobare pentru a ieși din România, a fost nevoie ca expediția să se deruleze sub „pavilion” oficial, sub egida Guvernului. Astfel, pentru “prestanță”, conducerea proiectului i-a fost atribuită academicianului Nicolae Botnariuc, de la Universitatea din București. Înainte de expediție însă, a fost nevoie de multă insistență și răbdare pentru a obține toate actele și ștampilele necesare.
Puțini știu despre aventurile clujenilor pe continentul negru
În toamna anului 1970 s-a dat aprobarea pentru începerea expediției pe continentul negru, pe traseul Senegal, Mali, Volta Superioară, Niger, Nigeria, Camerun, Ciad, Africa Centrală, Zair, Rwanda, Uganda, Kenya. De la Oceanul Atlantic la cel Indian, unde aveau de parcurs 18.000 de kilometri cu trei mașini de fabricație românească și anume un autoturism ARO IMS M461 și două TV-uri. În călătorie au plecat și doi angajați ai uzinei ARO de la Câmpulung Muscel, pentru a studia cum se comportă motoarele pe teren accidentat. Astfel, din echipǎ au fǎcut parte inginerul Ioan Cataranciuc, șeful secției prototipuri și tehnicianul Constantin Ludu.
Sosirea la Dakar nu a fost lipsită de peripeții pe români, întrucât autoritățile portuare nu le-au permis în prima noapte ieșirea din port crezând că aceștia se află acolo pentru a-și vinde mașinile. Au dormit în port și au putut părăsi zona abia în noaptea următoare. Din cauza întunericului, expeditorii nu au observat că au campat pe un poligon de tragere, iar dimineață s-au trezit cu zgomotul făcut de gloanțe.
În drum spre Mali, traversând savana, expediția a trecut prin Kaolack, Tambacounda și Parcul Național Niokolo-Koba unde au putut fi observate câteva incendii în savană.
Granița dintre Senegal și Mali, formată de râul Faleme, nu putea fi traversată datorită lipsei bacului, singura opțiune fiind călătoria cu trenul până la Kayes. Între timp, au apărut mai multe căi de acces și astăzi există o traversare terestră pe un pod.
Pe parcursul expediției, membrii echipei au întâmpinat numeroase obstacole și dificultăți printre care drumuri proaste, climă extremă, probleme de sănătate și probleme tehnice cu mașinile, au traversat zone cu revolte, cu incendii de savană pe care le-au străbătut cu viteză maximă sau pustii, în care oamenii trăiau în mijlocul naturii.
Mașina ARO IMS M461 se află expusă la Muzeul Automobilului Românesc din Câmpulung Muscel.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
