Actualitate
Un nou tip de înșelăciune online. Victimele, acuzate de infracțiuni grave prin citații falsificate transmise pe email.
Un nou tip de înșelăciune online, prin intermediul citațiilor falsificate transmise pe email în numele unor instituții, face victime printre români.
Un nou tip de înșelăciune online face victime printre români|Foto: pexels.com
Citațiile falsificate, cu însemnele unor instituții din România, sunt transmise prin email, iar victimele, care sunt acuzate de infracțiuni grave, sunt îndemnate să ofere date personale sau bani.
O nouă campanie de înșelăciune online
„În ultima perioadă, a reapărut modul de operare „Goverment Impersonation Scam”, fiind vizați cetățenii de bună-credință, cărora le sunt transmise, de cele mai multe ori prin intermediul email-ului, citații falsificate. În mod fals, acestea apar ca fiind emise de către autorități ale statului român (ex: Poliția Română).
CITEȘTE ȘI:
Victime ale reclamelor de pe rețelele sociale. Noi metode de înșelăciune în mediul online, prin intermediul fraudelor din investiții.
Astfel, documentele falsificate informează destinatarii că ar fi implicați în infracțiuni grave legate de viața sexuală, precum pornografia infantilă, pedofilia și hărțuirea sexuală”, avertizează Ministerul Afacerilor de Interne.
Autorii utilizează numele unor oficiali sau ofițeri de poliție, pentru a conferi autenticitate înscrisurilor, inducând în eroare și provocând panică în rândul populației.
Cum acționează escrocii
Înșelăciunea, cunoscută sub denumirea de „government impersonation scam”, presupune mai mulți pași:
*Crearea citațiilor falsificate: Documentele sunt elaborate pentru a semăna cu citațiile emise de Poliție, incluzând antetul instituției, ștampile și semnături falsificate ale unor oficiali din rândul Poliției Române;
*Citațiile falsificate sunt expediate prin email, adesea folosindu-se adrese false care le imită cele oficiale;
*Destinatarii sunt acuzați de fapte extrem de grave, precum pornografia infantilă, pedofilia sau hărțuirea sexuală, generând panică și confuzie;
*Citațiile falsificate cer adesea ca destinatarii să contacteze urgent un anumit număr de telefon sau o adresă de email ori să furnizeze informații personale sau bani pentru a „rezolva” problema.
Înșelăciune cu impact psihologic semnificativ asupra victimelor
Această formă de înșelăciune are un impact psihologic major asupra victimelor, arată sursa citată.
CITEȘTE ȘI:
Victime ale înșelăciunilor online. Cum pierd bani românii cu un simplu „LIKE”?
„Acuzațiile de infracțiuni sexuale sunt extrem de grave, ceea ce poate duce la panică, stres și chiar la acțiuni necugetate. Unii cetățeni pot fi tentați să ofere informații personale, financiare ori sume de bani în încercarea de a clarifica situația, ceea ce poate duce la furtul datelor cu caracter personal sau la pierderi financiare”, arată MAI.
În România au fost înregistrate fapte cu acest mod de operare, iar pentru o mai bună prevenție, cetățenii sunt îndemnați să se protejeze în mediul online.
Măsuri de protecție în mediul online
Recomandări pentru a evita înșelăciunile online:
*Cererile de comunicare a unor detalii financiare (via email, poștă, reclame, apeluri telefonice etc.) să fie tratate cu suspiciune;
*Verificarea dacă mesajul/apelul este legitim, prin apelarea directă a instituției la numărul de telefon oficial;
*Neaccesarea link-urilor sau atașamentelor dintr-un email sau SMS nesolicitat. Ștergerea imediată a acestuia!
*Maximizarea atenției la mesajele care conțin formule de adresare impersonale (ex: dear customer) sau greșeli gramaticale ori de scriere. Analizarea oricărui posibil detaliu care ar putea duce la depistarea unui înscris falsificat;
*Activarea și folosirea în mod constant a unei forme de autentificare în mai mulți pași, atunci când este posibil. Acești pași suplimentari pot preveni accesarea nelegitimă a contului.
În cazul în care o persoană a fost victima unei infracțiuni, poate sesiza organele de urmărire penală prin plângere, care să respecte condițiile prevăzute de art. 289 din Codul de Procedură Penală.
Documentul trebuie să conțină numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea și domiciliul ori, pentru persoanele juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar, indicarea reprezentatului legal ori convențional, descrierea faptei ce formează obiectul plângerii, precum și indicarea făptuitorului și a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
