Actualitate
România, expusă schimbărilor climatice. 50% din populația urbană, afectată de căldură și secetă până în 2040.
Jumătate din populaţia urbană din România va fi afectată de valurile frecvente de căldură, până în 2040.
Valurile de căldură din România vor afecta jumătate din populaţia urbană a României, până în 2040 | Foto: Depositphotos.com
Jumătate din populaţia urbană din România va fi afectată de valurile frecvente de căldură, până în 2040, potrivit unui raport privind starea climei la nivel naţional.
„Criza climatică globală a atins un punct critic, evidenţiat de datele din 2023 care arată o creştere a temperaturii medii globale cu 1,48 de grade Celsius faţă de perioada preindustrială. Aproape jumătate din zilele anului au depăşit pragul de 1,5 grade Celsius stabilit prin Acordul de la Paris, semnalând direcţia alarmantă în care se îndreaptă climatul, cu impact profund asupra ecosistemelor şi societăţii. România resimte deja aceste schimbări prin intensificarea valurilor de căldură în ultimele şapte decenii. Între 1950 şi 2023, durata şi frecvenţa acestora au crescut semnificativ, majoritatea regiunilor înregistrând prelungiri de 10-15 zile, iar sud-vestul şi estul ţării peste 25-30 de zile. Proiecţiile indică o continuare a acestui trend până la sfârşitul secolului, afectând sănătatea publică şi economia”, arată raportul „Starea Climei - România 2024”.
Seceta, o provocare majoră pentru România
Potrivit raportului, seceta va fi o altă provocare pentru România, pe lângă valurile de căldură. În perioadele 2018 - 2020 şi 2021 – 2023, suprafeţele afectate de secetă moderată, severă şi extremă au crescut.
CITEŞTE ŞI
Anul 2023, cel mai cald an din istorie pentru România, cu o temperatură medie de 12,5 grade. Cel mai călduros Crăciun, cu maxima zilei de 17 grade Celsius.
Seceta dintre 2018-2021 este cea mai lungă înregistrată şi a avut efecte devastatoare pentru agricultură şi pentru securitatea alimentară.
Furtunile severe, frecvente
Furtunile severe au devenit mai frecvente, iar între 1940 şi 2023 există o creştere a condiţiilor favorabile pentru asemenea evenimente, în special în estul şi în nordul ţării.
Proiecţiile pentru 2025-2050 şi sfârşitul secolului
Proiecţiile pentru 2025-2050 şi sfârşitul secolului arată o intensificare a valurilor de căldură, a secetei şi a furtunilor.
„În plus, urbanizarea amplifică efectele schimbărilor climatice. Oraşele devin mai calde şi mai uscate decât zonele rurale, fenomen cunoscut ca Insula de Căldură Urbană, iar diferenţele de temperatură pot ajunge până la 7-8 grade Celsius. Până în 2040, valurile de căldură şi temperaturile extreme vor afecta aproximativ 50% din populaţia urbană, în special în oraşe precum Bucureşti şi Craiova. Adaptarea necesită politici urbane integrate şi soluţii bazate pe natură. Odată cu creşterea temperaturii medii globale, ne apropiem de puncte critice climatice, praguri ireversibile cu efect devastatoare. Slăbirea circulaţiei meridionale din Atlantic poate duce la scăderea precipitaţiilor şi intensificarea secetelor în România, afectând agricultura şi securitatea alimentară. Este esenţială anticiparea acestor schimbări prin avertizare timpurie şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, potrivit sursei citate.
Politicile climatice devin cruciale
Raportul precizează că politicile climatice devin cruciale. El arată că în România lipseşte o lege naţională a climei.
„România a implementat măsuri privind eficienţa energetică şi promovarea energiei regenerabile, dar lipsa unei legi naţionale a climei şi implementarea deficitară subliniază necesitatea unei viziuni integrate. Sectorul energetic este central în această tranziţie. Deşi combustibilii fosili predomină, există planuri de creştere a capacităţilor regenerabile şi nucleare până în 2050. Electrificarea economiei şi dezvoltarea infrastructurii de stocare a energiei sunt esenţiale pentru atingerea neutralităţii climatice”, arată raportul.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: Depositphotos.com
CITEȘTE ȘI:
