Actualitate

Factorii care au contribuit la rezultatul neașteptat al alegerilor prezidențiale. Daniel David: „Reforma principală a țării trebuie să vizeze educația și știința”.

Cvasi-eșecul României euroatlantice la alegerile din toamnă poate fi explicat prin criza din sistemul educațional și plasarea interesului pentru știință într-un discurs periferic. „Reformele în educație și cercetare sunt protecția unei Românii euroatlantice”, spune rectorul UBB, profesorul Daniel David.

Daniel David, despre factorii care au contribuit la rezultatul neașteptat al alegerilor din toamnă: „Reforma principală a țării trebuie să vizeze educația și știința”|Foto: Universitatea Babeș-Bolyai - Facebook Daniel David, despre factorii care au contribuit la rezultatul neașteptat al alegerilor din toamnă: „Reforma principală a țării trebuie să vizeze educația și știința”|Foto: Universitatea Babeș-Bolyai - Facebook

 

 


„Din politica științei știm că dacă vrei să distrugi o națiune nu îți trebuie bombe, ci trebuie să-i distrugi educația/știința!”, spune rectorul Universității Babeș-Bolyai, psihologul Daniel David, în cea mai recentă analiză cu privire la factorii ce au contribuit la rezultatele neașteptate ale alegerilor prezidențiale și parlamentare din această toamnă. 

CITEȘTE ȘI: 
Daniel David, despre decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale: „Să fim înțelepți și să unim «româniile polarizate» acum într-o Românie euroatlantică puternică”

Cvasieșecul României euroatlantice la alegerile recente are mai mulți factori (...), și anume (1) slăbiciunea educației și (2) scoaterea științei din centrul discursurilor și practicilor sociale. Pe acest fond a apărut o Românie bizară și izolaționistă, antiștiință și pseudoreligioasă, susținută de „fake news”, teorii conspiraționiste și demersuri (bizare) de pseudoștiință”, arată Daniel David în analiza publicată pe blogul personal.


Măsuri în domeniul educației. Sugestii pentru noul Guvern

Plecând de la această analiză, profesorul Daniel David face câteva sugestii pentru măsuri pe termen scurt-mediu pentru noul Guvern în domeniul educației-cercetării, precum: 
*necesitatea reformelor din educație, care să vizeze atât zona preuniversitară, cât și cea universitară
*reunificarea ministerelor educației și cercetării
*o mai bună racordare a legilor educației la bunele practici europene și internaționale
*readucerea științei în discursurile social-politice
*finanțare corespunzătorare pentru domeniile strategice

CITEȘTE ȘI: 
Daniel David, despre candidatura la alegerile prezidențiale: „E despre ce doresc oamenii și cum văd situația și partidele politice”. Recomandările rectorului UBB pentru susținerea unui candidat comun.

„(1) Reforma principală a țării trebuie să vizeze educația și știința:


  • Educația superioară este cea care formează profesorii care ne educă copiii. Dacă îi formăm prost, educația preuniversitară – în diversele ei forme – nu are cum să funcționeze bine, marcându-ne în prezent și în viitor. Regândirea celor două domenii – preuniversitar și universitar (incluzând formarea pe parcursul vieții) – și a relației dintre ele, pe bază de bune practici europene și internaționale, este fundamentală.
  • Educația superioară formează specialiști și resursă umană calificată. Dacă această formare este de proastă calitate, nu putem fi performanți în funcționarea socială (în diverse domenii).
  • Cercetarea științifică generează cunoaștere, care poate susține apoi (a) inovații incrementale și disruptive, cu impact pozitiv asupra bunăstării oamenilor, și (b) sensuri-semnificații de care are nevoie mintea noastră și care ne protejează de influența pseudoștiinței și de manipulare.

(2) Reunirea ministerelor educației și cercetării, pentru a se coordona mai bine în contribuția lor la dezvoltarea unei societăți bazate pe cunoaștere. 

(3) Implementarea noilor legi ale educației (derivate din proiectul România educată) și cercetării prin prisma unor acte subsecvente care, în flexibilitatea permisă de legislație, să ne racordeze cu cele mai bune practici europene și internaționale, nu să păstreze instituții și practici care s-au dovedit nefuncționale. Acolo unde este cazul, legile mai pot fi amendate, pentru o mai bună racordare europeană/internațională.


(4) Readucerea științei – printr-un plan strategic – în centrul discursurilor și practicilor sociale, inclusiv politice (ex. ”evidence-based policies”), ca fundament al dezvoltării unei societăți bazate pe cunoaștere.

(5) Finanțare adecvată a acestor domenii strategice pentru națiune”, arată rectorul UBB, Daniel David, în analiza publicată pe blogul personal


Citește analiza integrală semnată de Daniel David pe blogul autorului. 

Daniel David este profesor de științe cognitive clinice și rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, autor al monografiei „Psihologia poporului român” (Polirom, 2015).

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Daniel David, despre criza din educație și sănătate: „România este acum bolnavă, cu tabloul clinic la vedere!”

Ultimele Stiri
abonare newsletter