Actualitate
Tradiții și obiceiuri în perioada dintre Anul Nou și Bobotează, în zona Clujului: „Fetele își puneau mărgelele sub fața de masă”
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale a transmis detalii despre tradițiile și obiceiurile din zona Clujului care sunt practicate între Anul Nou și Bobotează.
Tradiții și obiceiuri în perioada dintre Anul Nou și Bobotează, în zona Clujului| Foto: Tradiții clujene - Facebook
Perioada dintre Anul Nou și Bobotează este foarte importantă pentru creștini. Între Anul Nou și Bobotează, preoții „umblă cu crucea”, adică merg din casă în casă pentru a le sfinți și a vesti Botezul Domnului.
În localitățile de la țară, inclusiv cele din județul Cluj, de această perioadă se leagă multe tradiții și obiceiuri.
În lumea satului, oamenii puneau grâu și pâine pe masă pentru a fi binecuvântate de preot. Fetele își puneau mărgelele sub fața de masă, iar în Ajunul Bobotezei le ascundeau sub pernă, pentru a-și visa ursitul. Tot în acest scop, furau fire de busuioc din „struțu’ popii”.
„În lumea satului, oamenii puneau grâu și pâine pe masă pentru a fi binecuvântate de preot. Fetele își puneau mărgelele sub fața de masă, iar în Ajunul Bobotezei le ascundeau sub pernă, pentru a-și visa ursitul. Tot în acest scop, furau fire de busuioc din «struțu’ popii».
În unele zone, fiecare familie îi dădea preotului un colac, o cupă de grâu, dar și alte daruri. Pe Valea Crișului din județul Cluj, preotul primea, pe lângă colac, câte un fuior de cânepă. Așa că, după Bobotează, femeile din sat participau la o clacă de tors, la preoteasă.
Preotul era însoțit de diac, de sfătul care purta căldărușa cu agheasmă, dar și de «calul bobotezei», un om mai nevoiaș din sat, care ducea în desagi darurile primite de preot, iar la final era răsplătit din aceste daruri pentru efort”, transmite CJCPCT Cluj.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
