Actualitate
Mai mult de jumătate din adăposturile de protecție civilă nu funcționează. Câte spații are Clujul?
În județul Cluj, gradul de operaționalizare a adăposturilor civile este de 72%. Din cele peste 200 de spații dedicate protecției populației doar 147 sunt funcționale.
147 de adăposturi de protecție civilă funcționale în județul Cluj|Foto: Depositphotos.com
În România, capacitatea de adăpostire a populației în caz de atac aerian este de 3,21% (611.922 persoane) în adăposturi special construite, respectiv de 5,19% (989.507 persoane), dacă luăm în considerare și alte spații de adăpostire identificate (spații de la metrou, parcări, pasaje și galerii subterane, tuneluri etc.), raportat la totalul populației rezidente de 19.053.815 persoane, potrivit unui raport al Curții de Conturi privind adăposturile de protecție civilă, publicat la finalul lunii trecute.
CITEȘTE ȘI:
Buncărele din Cluj-Napoca pot adăposti DOAR 14.000 de persoane. TOT despre adăposturi și cum procedăm în caz de război
Din totalul de 5.072 de adăposturi de protecție civilă, publice și private, 2.543 sunt neoperaționale (50,14%), iar 2.529 de adăposturi sunt operative.
Fondul de adăpostire este vechi, 73% din adăposturi, respectiv 3711, sunt construite înainte de anul 1990, arată raportul citat.
Datele sunt aferente lunii decembrie 2023, iar Curtea de Conturi recomandă autorităților responsabile să elaboreze o Concepție națională a adăpostirii populației în situație de conflict armat, ca activitate pe timp de pace de pregătire a adăpostirii populației, întrucât actuala organizare a Sistemului național de adăpostire din România nu asigură o protecție suficientă a populației în situația unui conflict, se arată în informarea publicată de Curtea de Conturi a României, citată de Agerpres.ro
Situația adăposturilor civile în județul Cluj
În județul Cluj, 147 de adăposturi de protecție civilă (APC) sunt funcționale, dintr-un totald e 203 de spații dedicate protecției civile.
CITEȘTE ȘI:
Strategie de pregătire pentru crize. UE recomandă populației să aibă provizii suficiente pentru cel puțin 72 de ore.
Județul Cluj: total – 203 adăposturi de protecție civilă, potrivit datelor aferente la finalul lui decembrie 2023.
*100 adăposturi publice – operative,
*49 – neoperative
Adăposturi de protecție civilă private în județul Cluj
*47 – operative
*7 neoperative
Total adăposturi operative în județul Cluj – 147
Gradul de operaționalizare este de 72%.
În municipiul Cluj-Napoca sunt disponibile 167 de adăposturi civile, din care 92 adăposturi publice operative și 27 neoperative.
Adăposturile private de protecție civilă în Cluj-Napoca – 46 operative și 2 neoperative.
Total adăposturi civile operative în Cluj-Napoca – 138.
Gradul de operaționalizare este de 83%.
Municipiul Cluj-Napoca este un exemplu de bună practică, potrivit raportului Curții de Conturi, astfel încât oferă existența unor spații care au dublă utilitate socio-economică: adăpostul administrat de Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din Cluj Napoca este folosit și ca spațiu de recreere pentru studenți și angajații facultății, fiind amenajat ca sală de fitness.
Iar un alt adăpost, administrat de un operator economic, este amenajat ca poligon de tragere, potrivit sursei citate.
Recomandările Curții de Conturi pentru asigurarea spațiilor de protecție civilă a populației
Recomandările au fost formulate cu prilejul unui audit al performanței privind situația adăposturilor de protecție civilă, desfășurat pe parcursul anului trecut și care a vizat perioada 2021-2023. Datele au fost colectate de la entități ale administrației publice centrale, locale și din mediul universitar.
Curtea apreciază că sunt necesare demersuri pentru organizarea și actualizarea evidenței adăposturilor de protecție civilă și a adăposturilor simple, precum și o analiză a fondului de adăpostire existent și stabilirea criteriilor de selectare a adăposturilor care urmează să fie reabilitate.
Potrivit Curții de Conturi, adăpostirea populației în România este insuficient reglementată, cu legislație rămasă la nivelul anilor '70, iar multe adăposturi sunt impracticabile, transformate în depozite sau neconforme cu normativele de siguranță. Amenzile aplicate de IGSU nu reprezintă un instrument eficient pentru a determina dezvoltatorii imobiliari să respecte legislația privind construcția adăposturilor de protecție civilă, iar numărul total al acestora rămâne necunoscut, în absența unui inventar complet realizat de autoritățile locale.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: Depositphotos.com
CITEȘTE ȘI:
