Actualitate

Cine poartă vina pentru corupţia din învăţământ: „Căţeluşul cu părul creţ”, „Mioriţa” sau „Meşterul Manole”?

Zeci de directori, profesori, părinţi, dar şi oficiali din Ministerul Educaţiei au participat, miercuri, la Cluj-Napoca la o dezbatere pe probleme de corupţie în educaţie. Unii au declarat că folclorul românesc este o potenţială sursă de fraude la bacalaureat.

Lipsa banilor, instabilitatea legislativă, lipsa orelor de cultură civică, sunt doar câteva dintre problemele identificate de profesorii clujeni pentru corupţia din sistemul de învăţământ românesc. Unii au mers şi mai departe precizând că atâta timp cât elevii învaţă „Căţeluş cu părul creţ”, „Balada Mioriţa” sau „Legenda Meşterului Manole”, frauda la bacalaureat va continua.

„Atâta timp cât învăţăm copiii poezii de genul „Căţeluş cu părul creţ”, care vorbeşte despre furt, „Balada Mioriţa”, care vorbeşte despre crimă, „Legenda Meşterului Manole”, care cere sacrificiul uman, atâta timp cât Sânziana Buruiană este model pentru elev, ce elemente de cultură civică spectaculoase dăm noi tinerei generaţii? Noi vorbim de cultură civică, dar nu avem aşa ceva. Trebuie să fim mai agresivi ca naţie, nu să ne resemnăm, ştiu că suntem un popor bun, iertător, dar nu mai vreau, vreau să schimb ceva, nu mai vreau să mă resemnez. Nu mai suport. Literatura română nu îmi place, prea mult tragism. Dacă aş avea un copil la bacalaureat nu mi-aş risca libertatea mea şi nici a copilului meu de 18 ani pentru jumătate de punct în plus sau pentru un punct în plus, să facă un semn pe lucrare”, a declarat Gabriel Ispas, secretar general în Mninisterul Educaţiei.

Profesorii clujeni, alarmaţi

Profesorii care au participat la dezbatere s-au arătat împotriva scoaterii acestor creaţii din curricula şcolară şi au precizat că acestea sunt foarte importante pentru formarea copiilor.

"Nu voi fi  niciodată de acord să scoatem Mioriţa sau Legenda Meşterului Manole. Mioriţa este mitul fundamental pe care s-a constituit literatura română. Semnificaţiile conţinute din punct de vedere estetic, literar, sunt mult mai importante pentru formarea copilului, miturile fundamentale, transhumanţa, jertfa se vor regăsi în cei patru ani de studiu”, a declarat Marius Loga, directorul Liceului de Coregrafie şi Artă Dramatică Octavian Stroia.

Alţi profesori au declarat că şi ei au crescut cu folclorul românesc şi sunt de părere că dacă aceste opere vor fi scoase nu va elimina frauda de la bacalaureat.

Elevii vor mai multe ore de educaţie civică

Prezentă la dezbatere, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Iulia Miron, a declarat că una dintre problemele esenţiale este lipsa formării elevilor ca cetăţeni.

„Noi nu avem ore suficiente de educaţie civică, nu avem o cultură a respectului pentru oameni, când ajungem să votăm nu votăm în cunoştiinţă de cauză, la educaţie civică e încurajată mai mult partea teoretică, nu suntem duşi să vedem o şedinţă de consiliu local. Milităm pentru introducerea unor ore suplimentare care să insufle responsabilitate. Elevii sunt adevărata şansă ca societatea să funcţioneze pe viitor. Noi trebuie să lucrăm la schimbarea mentalităţilor. Noi suntem de acord cu camerele video, dar pe viitor ele trebuie să dispară”, a precizat Miron.

Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, Valentin Cuibus, a precizat că schimbările dese în legislaţie şi lipsa unui management performant duc la fraude în învăţământ.

“Această corupţie există, trebuie să ne-o asumăm, dar ea nu trebuie generalizată. Cred că una dintre cauzele care duce la corupţie în învăţământ este instabilitatea legislativă, faptul că se schimbă foarte multe lucruri din mers, metodologii, sisteme de concurs. Lipsa profesionalizării managementului este o altă cauză care poate duce la fraudă în sistemul de învăţământ. Atâta timp cât selecţia directorilor este foarte dificilă nu poţi face o selecţie corectă pentru că oamenii de bună calitate nu doresc să intre în această mişcare influenţată politic, trebuie să recunoaştem. La Cluj lucrurile au fost ţinute sub control şi în limita bunului simţ. Nu spun că a fost perfect, dar lucrurile au decurs bine. Când un manager al unei instituţii de învăţământ are o retribuţie cu 200 de lei în plus faţă de un profesor şi când presiunile din partea media, părinţilor, elevilor, inspectoratelor şcolare sunt foarte mari nu se poate face o selecţie corectă a cadrelor didactice. Nu o să vină nimeni pe 700-800 de lei în învăţământ. Lucrurile trebuie să se schimbe. Selecţia cadrelor pentru examen când avem 1500-1700 de oameni pe zi la bacalaureat, corectori, supraveghetori, nu e făcută temeinic. Noi la Cluj am mers pe un corp de corectori oameni specializaţi, marea problemă este că nu poţi face o selecţie la supraveghetori”, a precizat Cuibus.

Acesta este de părere că sistemul cu camere video trebuie lăsat să funcţioneze în continuare. „Este mai mult decât oportun ca supravegherea cu camere video la bacalaureat să continue, acolo unde camerele funcţionează la modul real, eu cred că este un lucru util care rezolvă o mare parte din probleme. Camerele şi-au dovedit eficienţa, ele vor fi scoase când vom ajunge la momentul în care conştiinţa omului va fi mai ridicată”, a mai precizat Cuibus.

Ministerul Educaţiei a eleborat proiectul Strategiei Anticorupţie în Educaţie 2013-2015, ce se află în consultare publică pe site-ul ministerului. Scopul strategiei este prevenirea şi reducerea fenomenului corupţiei la nivelul sectorului educaţional.